Trunchiul de care s-a poticnit Cantaragiu! Cum își justifică demisia

Azi mi-am depus demisia din funcția de ministră a Mediului. A fost un an plin de muncă, reforme și proiecte. Am redat mediului ministerul comasat de guvernările anterioare. Am inițiat reforma agențiilor subordonate, care sper să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, și am creat premisele unei funcționări corecte, integre, transparente la Moldsilva, Apele Moldovei, Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Am asigurat instituționalizarea ariilor protejate de stat – Rezervația Biosferei Prutul de Jos, am reușit crearea Parcul Național Nistrul de Jos, lucru așteptat de ecologiști timp de 20 de ani, scrie pe Facebook ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Am reușit să mișcăm din loc investiția în stația de epurare din Soroca. Am reușit deblocarea proceselor în domeniul gestionării deșeurilor, iar în trei regiuni de management al deșeurilor am pus bazele pentru demararea dezvoltarea infrastructurii”.

Ea spune că este recunoscătoare echipei mele și celor care m-au susținut în această perioadă. Am avut oportunitatea unică să activez din poziția de decident și știu acum mai bine ce provocări și limitări stau în fața ministerului, de aceea urez mult succes, curaj și putere viitorului ministru.

Ieri, 7 august, în ședința Guvernului premierul Natalia Gavrilița a luat-o la bani mărunți pe Cantaragiu și i-a reproșat că nu s-a ocupat de lansarea paginii web lemne.md pe fundalul campaniei de aprovizionare cu lemne în perioada rece a anului.

#cantargiu #functie #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).