Tulpina Lambda. Ce se știe despre cea mai nouă variantă de coronavirus identificată de OMS

Alpha, Beta, Delta, Gamma, Epsilon și acum Lambda. Cea mai recentă variantă a virusului SARS-CoV-2 evidențiată de Organizația Mondială a Sănătății, denumită Lambda, a fost descoperită în cel puțin 27 de țări diferite.

Este răspândită în special în America de Sud, după ce a apărut pentru prima dată în Peru, în luna august a anului trecut, dar este identificată în tot mai multe cazuri înregistrate în aceste țări latino-americane, relatează Euronews, citează Digi24.

A ajuns și în Europa, continent care în prezent se luptă cu ascensiunea variantei Delta a coronaviruslui, dar încă nu sunt studii pentru varianta Lambda în Europa și nu se știe în ce măsură reprezintă un motiv de îngrijorare.

Lambda, „variantă de interes”

Deocamdată, OMS nu a trecut varianta Lambda pe lista sa cu variante „îngrijorătoare”, ci rămâne doar o „variantă de interes”, ceea ce înseamnă că a fost identificată ca fiind o cauză de transmitere și că a fost depistată în mai multe țări, dar nu se știe cât de contagioasă e.

Potrivit Organizației Panamericane de Sănătate (OPS), varianta Lambda a fost depistată în Peru în 82% din probele de laborator raportate în lunile mai și iunie. Consilierul regional al OPS pentru bolile virale emergente, Jairo Mendez, a declarat la 30 iunie că această tulpină de virus a fost detectată în opt țări din America Latină și Caraibe, dar în majoritatea țărilor din regiune este prezentă „în mod sporadic”.

Dacă în Peru este în mod clar tulpina dominantă, în Chile doar puțin peste 30% din probele analizate în mai și iunie au indicat prezența variantei Lambda. Astfel, nu există încă dovezi clare că este un virus mai contagios, a spus Mendez.

„Este posibil să aibă o capacitate de transmitere crescută. Este un fenomen care nu a fost încă bine studiat și documentat și nu putem face o comparație cu alte variante, cum ar fi Gamma și Delta. Insistăm asupra faptului că răspândirea virusului și o creștere a numărului de cazuri sunt influențate de mai mulți factori. Din acest motiv, insistăm ca eforturile de control al epidemiei să însemne control și reducere a transmiterii”, a spus oficialul.

Autoritatea de Sănătate Publică din Anglia a raportat recent că au fost depistate câteva cazuri de infecție cu Lambda și a recunoscut că această variantă are „o potențială transmisibilitate crescută sau o posibilă rezistență crescută la anticorpii neutralizanți”.

Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii.

Un studiu al Școlii de Medicină Grossman din cadrul Universității New York, publicat la 3 iulie, dar care încă nu a primit girul comunității știintifice, sugerează însă că vaccinurile sunt eficiente împotriva variantei Lambda.

Europa se luptă cu varianta Delta

Apariția variantei Lambda vine pe fondul unei lupte care a început în Europa împotriva variantei Delta, descoperită pentru prima dată în India, despre care ECDC, autoritatea europeană în domeniul bolilor, a avertizat că va fi dominantă până în august.

Fact-Check: Varianta Delta a Covid se extinde în Europa și nu poate fi oprită. Simptome. Pericole. Vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În data de 4 martie 2026, reprezentanții ANSA și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina au convenit asupra unui algoritm de acțiuni care ar putea permite reluarea exportului de carne de pasăre ucraineană în Republica Moldova, după confirmarea siguranței produselor, scrie rupor.md.

La prima vedere, înțelegerea pare a fi una strict tehnică. În realitate însă, de modul în care va fi pusă în practică depind mult mai multe lucruri. Este vorba despre:
• stabilitatea prețurilor pe piața alimentară din Moldova
• accesul populației la produse de bază
• eliminarea factorilor care provoacă tensiuni în relațiile comerciale dintre cele două state vecine.

În cadrul întrevederii din 4 martie, părțile au convenit asupra unui mecanism bazat pe regulile europene de control veterinar. Este vorba despre faptul că întreprinderile ucrainene care au dreptul de a exporta în țările Uniunii Europene (așa-numitul „euro-număr”) și care operează după principiul unui ciclu de producție închis, cu propriile abatoare, vor putea relua livrările către Republica Moldova după efectuarea analizelor cărnii în laboratoare din Uniunea Europeană.

Potrivit algoritmului convenit, urmează să fie preluate zece probe de ser sanguin și verificate în aceste laboratoare. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru producătorul respectiv va fi permis exportul atât de carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a făcut primii pași practici chiar înaintea întâlnirii din 4 martie: a selectat un număr reprezentativ de probe și le-a trimis spre analiză în laboratoare europene. Acest lucru demonstrează disponibilitatea sa de a acționa operativ și în deplină conformitate cu standardele internaționale.

După ce analizele din laboratoarele europene vor confirma siguranța produselor, principala întrebare va fi cât de rapid va pune în aplicare partea moldovenească înțelegerile comune la care s-a ajuns în cadrul întrevederii din 4 martie.

Cu alte cuvinte, piața așteaptă un răspuns clar la două întrebări-cheie. Prima: când vor fi ridicate restricțiile pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre care au trecut verificările de laborator în Uniunea Europeană? Și a doua: cât de repede va reveni carnea de pasăre din Ucraina pe piața din Republica Moldova?

Prețul „coșului de Paște” – cel mai bun indicator

Pentru mediul de afaceri și consumatori, acest subiect este important. Orice întârziere în aplicarea practică a înțelegerilor poate crea incertitudine suplimentară pe piață.

Motivul este simplu: carnea de pasăre din Ucraina ocupă în mod tradițional o cotă semnificativă pe piața din Republica Moldova, datorită prețului competitiv și livrărilor stabile. Absența acesteia sau o eventuală întârziere artificială a reluării importurilor ar putea provoca o reacție rapidă a pieței.

Potrivit estimărilor participanților la piață, în lipsa produselor accesibile din Ucraina pentru consumatori, prețurile interne la carnea de pui pe piața din Republica Moldova ar putea crește. Problema devine cu atât mai sensibilă în ajunul Paștelui.

Această sărbătoare este în mod tradițional însoțită de o cerere mai mare pentru produse alimentare, iar carnea de pasăre este unul dintre elementele importante ale „coșului de Paște”. Dacă importul de carne de pui din Ucraina nu va fi reluat până la mijlocul lunii martie, consumatorii s-ar putea confrunta cu scumpiri în perioada în care cererea este cea mai ridicată.

Prin urmare, situația depășește cadrul strict veterinar sau de reglementare și capătă o dimensiune socială importantă și sensibilă.

Pentru autoritățile din Republica Moldova este important să găsească un echilibru între controlul strict al siguranței alimentelor și stabilitatea pieței alimentare.

Pe de o parte, ANSA trebuie să își îndeplinească funcția principală – aceea de a asigura siguranța produselor alimentare pentru populație. Pe de altă parte, deciziile de reglementare au întotdeauna consecințe economice și sociale.

De aceea, înțelegerile la care s-a ajuns pe 4 martie, rezultat al unui compromis profesional, trebuie să fie urmate de o implementare la fel de profesionistă. Nu există obstacole obiective în acest sens: mecanismul de verificare a calității cărnii de pasăre din Ucraina se bazează pe standarde europene, recunoscute de ambele părți. Acest lucru asigură nivelul necesar de încredere și deschide calea pentru aplicarea rapidă a deciziilor convenite la 4 martie.

Punerea în practică a deciziilor importante adoptate pe 4 martie va fi principalul test al înțelegerilor la care au ajuns Moldova și Ucraina. Cât de repede și cât de eficient va fi trecut acest test vor simți imediat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii din Republica Moldova.