Turcia se laudă că Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării

Exporturi de miliarde

În general, comerțul dintre cele două țări a crescut, exporturile turcești către Rusia atingând 2,91 miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2022, potrivit Institutului oficial de statistică al Turciei sau TurkStat.

Ankara a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar nu a sancționat Rusia și nu a închis spațiul aerian pentru cetățenii acestei țări. Legăturile dintre cele două țări par să devină mai solide, deoarece cinci dintre băncile din Turcia au început să folosească sistemul de plăți în ruble, stârnind îngrijorarea că acesta ar putea fi folosit pentru a evita sancțiunile.

La începutul acestei luni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin în orașul Soci. Aceasta a fost a doua lor întâlnire în trei săptămâni.

Turiști ruși

Întrucât Turcia este membră NATO, relația sa cu Rusia îi îngrijorează pe oficialii occidentali. Unii se gândesc la anumite sancțiuni, cum ar reducerea finanțării companiilor turcești, a informat Financial Times pe 7 august. Niciun oficial nu a vorbit până acum despre impunerea unor astfel de sancțiuni pentru Turcia.

Economia fragilă a Turciei înseamnă că Ankara are multe în joc când vine vorba de relațiile sale economice cu Rusia, care este unul dintre partenerii săi comerciali de top. Turcia este destinația preferată de vacanță pentru ruși, potrivit Business Insider.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.