Turcia se laudă că Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării

17 Aug. 2022, 04:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Aug. 2022, 04:41 // Actual //  bani.md

Autoritățile din Turcia se laudă că relațiile comerciale cu Rusia sunt într-o continuă dezvoltare. Țara face bani frumoși în urma exporturilor de produse în Rusia. În plus, Turcia este destinația preferară de vacanță a rușilor.

Turcia se laudă că Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării

În urma invaziei Ucrainei de cătreRusia, multe țări au impus sancțiuni Moscovei. Turcia, pe de altă parte, se laudă cu o creștere a relațiilor comericiale cu Rusia.

Ministrul turc al transporturilor, Adil Karaismailoglu, a postat pe Twitter anunțul Direcției Generale Maritime care arăta o creștere cu 58% a numărului mediu lunar de vehicule comercializate între Turcia și Rusia.

Din luna mai și până în iulie, Turcia și Rusia au tranzacționat 8.213 vehicule între ele prin intermediul navelor de marfă, în creștere față de media lunară de 5.208 din ianuarie până în aprilie.

Exporturi de miliarde

În general, comerțul dintre cele două țări a crescut, exporturile turcești către Rusia atingând 2,91 miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2022, potrivit Institutului oficial de statistică al Turciei sau TurkStat.

Ankara a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar nu a sancționat Rusia și nu a închis spațiul aerian pentru cetățenii acestei țări. Legăturile dintre cele două țări par să devină mai solide, deoarece cinci dintre băncile din Turcia au început să folosească sistemul de plăți în ruble, stârnind îngrijorarea că acesta ar putea fi folosit pentru a evita sancțiunile.

La începutul acestei luni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin în orașul Soci. Aceasta a fost a doua lor întâlnire în trei săptămâni.

Turiști ruși

Întrucât Turcia este membră NATO, relația sa cu Rusia îi îngrijorează pe oficialii occidentali.  Unii se gândesc la anumite sancțiuni, cum ar  reducerea finanțării companiilor turcești, a informat Financial Times pe 7 august. Niciun oficial nu a vorbit până acum despre impunerea unor astfel de sancțiuni pentru Turcia.

Economia fragilă a Turciei înseamnă că Ankara are multe în joc când vine vorba de relațiile sale economice cu Rusia, care este unul dintre partenerii săi comerciali de top. Turcia este destinația preferată de vacanță pentru ruși, potrivit Business Insider.

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 09:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 09:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII