S-a stricat prietenia ruso-nemțească. Germania caută cu disperare gaz pentru iarnă

Zâmbitor în ceaţă, cancelarul german se arăta luni la prova unui vas în largul oraşului Oslo cu ocazia unei vizite oficiale în Norvegia. Olaf Scholz îşi continuă căutarea de noi surse de aprovizionare care să compenseze oprirea livrărilor de gaz rusesc, scrie Les Echos, citată de Rador.

Presiunea a ajuns maximă. Consecinţă a penuriei de gaz, preţul electricităţii pentru anul viitor a depăşit pentru prima dată pragul de 500 de euro megawatt/oră în Germania, marţi, adică o creştere cu circa 500% într-un an.

La Oslo, Olaf Scholz a primit totuşi un refuz politicos de la prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Støre. „Ne-am crescut deja exporturile de gaz cu aproape 10% şi asta e cu adevărat maximum”, a explicat el după întâlnire.

În 2021 Norvegia a livrat 110 miliarde de metri cubi de gaz natural Europei, din care aproape jumătate Germaniei. Ea depăşeşte deja Rusia în aprovizionarea germanilor, furnizându-le 30% din consum. Va trebui aşteptat până în 2024 şi 2025 ca să exploateze noi zăcăminte şi să-şi crească livrările.

După Norvegia, Olaf Scholz va merge în Canada, duminica viitoare, însoţit de ministrul economiei, Robert Habeck. Obiectivul este să cumpere gaz natural lichefiat pentru a alimenta noile terminale de import aflate în construcţie la Marea Baltică.

Germania şi Canada pregătesc de asemenea un parteneriat pentru producerea de hidrogen zis „verde”, pornind de la energii regenerabile, peste doi-trei ani.

Să se relanseze gazoductul Midi-Catalonia

Speranţele Germaniei se îndreaptă şi spre Sud. La conferinţa de presă de vară de acum o săptămână, cancelarul a scos din sertare proiectul gazoductului Midi-Catalonia (MidCat), care să lege Barcelona de Carcassonne traversând Pirineii. Susţinut de Comisia Europeană, proiectul este în aşteptare din 2019.

El ar trebui să ducă spre nordul Europei gaz algerian, dar şi GNL care ar veni în peninsula Iberică din Statele Unite şi Nigeria. Acest gazoduct ar contribui „masiv la uşurarea şi destinderea situaţiei în materie de aprovizionare”, speră Olaf Scholz.

În vreme ce Spania şi Portugalia susţin Germania în acest demers, Franţa tergiversează din cauza costurilor unei construcţii evaluate la peste 440 de miliarde de euro şi a timpului necesar pană la punerea în funcţiune a acestui gazoduct.

Zăcăminte greceşti şi cipriote

Într-o răsturnare istorică, la 15 ani după criza financiară care a înăsprit relaţiile dintre Germania şi Grecia, Berlinul ar putea apela şi el la Atena pentru ajutor. Potrivit unor studii făcute în 2017 şi 2018, aproape 280 de milioane de metri cubi de gaz s-ar afla în largul Cretei, adică de 50 de ori consumul actual al Greciei.

Considerate prea costisitoare din punct de vedere financiar şi de mediu, zăcămintele alocate unui consorţiu format din TotalEnergies, ExxonMobil şi Hellenic Petroleum atrag din nou atenţia.

#gaz #import #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija constată o schimbare în structura exporturilor de cereale ale Republicii Moldova în luna mai. Deși exporturile totale au crescut atât ca volum, cât și ca valoare, motorul acestui avans nu a mai fost grâul, ci porumbul, care și-a majorat livrările cu aproape 75%. Analiza mai arată că Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, în timp ce Libanul a dispărut complet din topul importatorilor de porumb, locul său fiind preluat de state europene.

În luna mai 2026, Republica Moldova a exportat 176.000 de tone de cereale în valoare de 700,2 milioane de lei, cu 7% mai mult cantitativ și cu 8,9% mai mult valoric față de aprilie. Creșterea a fost determinată de revenirea puternică a exporturilor de porumb, în timp ce livrările de grâu au scăzut cu aproape 10%.

Potrivit economistului, grâul a rămas principala cultură exportată, cu 115.867 de tone, însă ponderea sa în totalul exporturilor de cereale s-a redus de la 78% în aprilie la aproape 66% în mai. În schimb, exporturile de porumb au urcat de la 34.300 la aproape 60.000 de tone, ajungând să reprezinte peste o treime din întregul volum exportat.

O schimbare s-a produs și pe harta destinațiilor de export. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc și a depășit România, care și-a redus constant ponderea în ultimele luni. În același timp, Libanul, care în martie și aprilie absorbea peste jumătate din exporturile de porumb ale Moldovei, a dispărut complet din lista cumpărătorilor. Locul său a fost preluat de Grecia, Italia și Turcia, iar Marea Britanie și Țările de Jos (Marea Britanie și Țările de Jos sunt jurisdicții offshore n.a) au intrat, de asemenea, în rândul importatorilor.

Analiza relevă și apropierea prețurilor dintre cele două culturi. Prețul mediu al grâului a crescut cu 2,3%, până la 3.943 de lei pe tonă, în timp ce porumbul s-a ieftinit ușor, la 4.045 de lei pe tonă. Astfel, diferența de preț dintre cele două produse s-a redus de la 251 de lei pe tonă în aprilie la doar 102 lei în mai.

La nivelul companiilor exportatoare, Rusagro-Prim SRL și-a consolidat poziția de lider atât la exportul de grâu, cât și la cel de porumb. În cazul grâului, compania a ajuns să controleze aproape 30% din exporturi, iar la porumb peste 41% din volumul total livrat peste hotare.

În concluzie, Iurie Rija apreciază că luna mai marchează o schimbare de tendință pentru exporturile de cereale ale Republicii Moldova. Dacă în primele luni ale anului grâul domina categoric piața, acum porumbul revine, iar exportatorii își diversifică piețele de desfacere. Potrivit economistului, următoarele luni vor arăta dacă această reorientare către cumpărătorii europeni reprezintă o tendință de durată sau doar un fenomen temporar înaintea noului sezon agricol.