Uber-ul pe care vrea să-l aducă Alaiba în Moldova a fost amendat de francezi pentru că plătea salarii la negru

Compania Uber este obligată, în urma deciziei Tribunalului Muncii, să le plătească celor 139 de șoferi din Lyon aproximativ 17 milioane de euro, scrie mediafax.ro.

Compania Uber a fost condamnată de Tribunalul Muncii din Lyon să plătească aproximativ 17 milioane de euro celor 139 de șoferi VTC, a declarat vineri avocatul acestora, Stéphane Teyssier.

Decizia a fost luată după ce șoferii s-au adresat instanței și au cerut ca serviciile prestate pentru firmă să fie reclasificate ca fiind de tipul celor care se desfășoară în baza unui contract de muncă.

Astfel, compania Uber este nevoită, conform deciziei judecătorilor să plătească o sumă uriaşă.

„Am avut astăzi o decizie destul de istorică. Uber a fost obligată să reclasifice contractele a 139 de șoferi, pentru o sumă cuprinsă între 17 și 20 de milioane de euro”, a declarat, pentru AFP, avocatul acestora.

Prin sesizarea Tribunalului Muncii, șoferii Uber din Lyon și-au cerut dreptul de a fi considerați angajați.

Hotărârea a fost luată „pe baza unei jurisprudențe bine stabilite a Curții de Casație, din ianuarie 2020.

Curtea de Casație a hotărât că șoferii Uber ar trebui să fie considerați angajați. Acest lucru nu este o surpriză. Este aplicarea logică a unei astfel de jurisprudențe”, a mai adăugat avocatul.

Contactată de AFP, compania Uber a anunțat că va face apel și a declarat că șoferii realizează o activitate independentă, fiind liberi să-și desfășoare cursele așa cum vor.

„Această decizie este contrară poziției larg împărtășite de curțile de muncă și curțile de apel, care confirmă independența șoferilor de VTC care utilizează aplicația, apreciind, în special, că nu există nici obligație de muncă, nici exclusivitate față de Uber sau că șoferii rămân total liberi în organizarea activității lor”, a comentat un purtător de cuvânt, citat de Mediafax.

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba anunță că a avut o discuție și cu reprezentanții companiei Uber. „Nu poate veni acum în Moldova. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, comunică ministrul.

„Prima surpriză nu tocmai plăcută pe care o are un turist când vine la noi în țară pentru prima dată și iese din aeroport – nu avem Uber. Am fost azi pe la casa Uber din Davos. Uber nu poate veni acum în Moldova pentru că nu avem claritate legală. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, susține Alaiba.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uber #Alaiba #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.