Uber-ul pe care vrea să-l aducă Alaiba în Moldova a fost amendat de francezi pentru că plătea salarii la negru

Compania Uber este obligată, în urma deciziei Tribunalului Muncii, să le plătească celor 139 de șoferi din Lyon aproximativ 17 milioane de euro, scrie mediafax.ro.

Compania Uber a fost condamnată de Tribunalul Muncii din Lyon să plătească aproximativ 17 milioane de euro celor 139 de șoferi VTC, a declarat vineri avocatul acestora, Stéphane Teyssier.

Decizia a fost luată după ce șoferii s-au adresat instanței și au cerut ca serviciile prestate pentru firmă să fie reclasificate ca fiind de tipul celor care se desfășoară în baza unui contract de muncă.

Astfel, compania Uber este nevoită, conform deciziei judecătorilor să plătească o sumă uriaşă.

“Am avut astăzi o decizie destul de istorică. Uber a fost obligată să reclasifice contractele a 139 de șoferi, pentru o sumă cuprinsă între 17 și 20 de milioane de euro”, a declarat, pentru AFP, avocatul acestora.

Prin sesizarea Tribunalului Muncii, șoferii Uber din Lyon și-au cerut dreptul de a fi considerați angajați.

Hotărârea a fost luată “pe baza unei jurisprudențe bine stabilite a Curții de Casație, din ianuarie 2020.

Curtea de Casație a hotărât că șoferii Uber ar trebui să fie considerați angajați. Acest lucru nu este o surpriză. Este aplicarea logică a unei astfel de jurisprudențe”, a mai adăugat avocatul.

Contactată de AFP, compania Uber a anunțat că va face apel și a declarat că șoferii realizează o activitate independentă, fiind liberi să-și desfășoare cursele așa cum vor.

“Această decizie este contrară poziției larg împărtășite de curțile de muncă și curțile de apel, care confirmă independența șoferilor de VTC care utilizează aplicația, apreciind, în special, că nu există nici obligație de muncă, nici exclusivitate față de Uber sau că șoferii rămân total liberi în organizarea activității lor”, a comentat un purtător de cuvânt, citat de Mediafax.

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba anunță că a avut o discuție și cu reprezentanții companiei Uber. „Nu poate veni acum în Moldova. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, comunică ministrul.

„Prima surpriză nu tocmai plăcută pe care o are un turist când vine la noi în țară pentru prima dată și iese din aeroport – nu avem Uber. Am fost azi pe la casa Uber din Davos. Uber nu poate veni acum în Moldova pentru că nu avem claritate legală. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, susține Alaiba.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uber #Alaiba #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.