Uber-ul pe care vrea să-l aducă Alaiba în Moldova a fost amendat de francezi pentru că plătea salarii la negru

Compania Uber este obligată, în urma deciziei Tribunalului Muncii, să le plătească celor 139 de șoferi din Lyon aproximativ 17 milioane de euro, scrie mediafax.ro.

Compania Uber a fost condamnată de Tribunalul Muncii din Lyon să plătească aproximativ 17 milioane de euro celor 139 de șoferi VTC, a declarat vineri avocatul acestora, Stéphane Teyssier.

Decizia a fost luată după ce șoferii s-au adresat instanței și au cerut ca serviciile prestate pentru firmă să fie reclasificate ca fiind de tipul celor care se desfășoară în baza unui contract de muncă.

Astfel, compania Uber este nevoită, conform deciziei judecătorilor să plătească o sumă uriaşă.

„Am avut astăzi o decizie destul de istorică. Uber a fost obligată să reclasifice contractele a 139 de șoferi, pentru o sumă cuprinsă între 17 și 20 de milioane de euro”, a declarat, pentru AFP, avocatul acestora.

Prin sesizarea Tribunalului Muncii, șoferii Uber din Lyon și-au cerut dreptul de a fi considerați angajați.

Hotărârea a fost luată „pe baza unei jurisprudențe bine stabilite a Curții de Casație, din ianuarie 2020.

Curtea de Casație a hotărât că șoferii Uber ar trebui să fie considerați angajați. Acest lucru nu este o surpriză. Este aplicarea logică a unei astfel de jurisprudențe”, a mai adăugat avocatul.

Contactată de AFP, compania Uber a anunțat că va face apel și a declarat că șoferii realizează o activitate independentă, fiind liberi să-și desfășoare cursele așa cum vor.

„Această decizie este contrară poziției larg împărtășite de curțile de muncă și curțile de apel, care confirmă independența șoferilor de VTC care utilizează aplicația, apreciind, în special, că nu există nici obligație de muncă, nici exclusivitate față de Uber sau că șoferii rămân total liberi în organizarea activității lor”, a comentat un purtător de cuvânt, citat de Mediafax.

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba anunță că a avut o discuție și cu reprezentanții companiei Uber. „Nu poate veni acum în Moldova. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, comunică ministrul.

„Prima surpriză nu tocmai plăcută pe care o are un turist când vine la noi în țară pentru prima dată și iese din aeroport – nu avem Uber. Am fost azi pe la casa Uber din Davos. Uber nu poate veni acum în Moldova pentru că nu avem claritate legală. O să reparăm câteva legi și o să continuăm discuția”, susține Alaiba.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uber #Alaiba #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.