Ucraina ar putea rămâne fără jumătate din producția de oțel în cazul pierderii orașului Pokrovsk

Rusia ar putea prelua singura mină de extracție a cărbunelui coxabil din Ucraina, în cazul capturării orașului Pokrovsk din regiunea Donețk, potrivit agenției Reuters. Această pierdere ar putea reduce producția de oțel a Ucrainei cu mai mult de jumătate, a declarat președintele Asociației Metalurgiștilor din Ucraina, Oleksandr Kalenkov.

„Putem produce până la 7,5 milioane de tone metrice de oțel până la sfârșitul anului, iar pentru anul următor prognozam o creștere la peste 10 milioane. Însă, dacă pierdem Pokrovsk, producția va scădea la 2-3 milioane de tone,” a declarat el.

Mina, deținută de compania Metinvest a lui Rinat Ahmetov, se află la aproximativ 10 km vest de oraș, având aproximativ 6.000 de angajați. În 2023, Ucraina a produs în jur de 3,5 milioane de tone de cocs din cărbunele extras acolo, a spus Anatoli Starovoit, directorul asociației Ukrkoks. El a adăugat că, în cazul în care Pokrovsk va fi capturat, aprovizionarea cu cărbune va fi dificilă, fiind complicat de importat și livrat pe mare.

Ucraina dispune de câteva porturi adânci în Marea Neagră, dar acestea sunt utilizate mai mult pentru export. În plus, importul de mari cantități de cărbune va deveni problematic din cauza riscurilor militare, ceea ce va duce și la creșterea costurilor de producție, a subliniat Kalenkov.

Directorul general al Metinvest, Iuri Rîjenkov, a recunoscut că, în cazul pierderii Pokrovsk, compania va putea achiziționa doar o parte din cărbune din Ucraina, restul fiind necesar a fi importat. Acest lucru ar face ca oțelul ucrainean să fie prea scump pentru anumite piețe internaționale, ceea ce ar agrava și mai mult economia țării, care a fost deja grav afectată de pierderea Mariupolului.

Înainte de război, Ucraina producea peste 21 de milioane de tone de oțel anual, iar sectorul metalurgic era al doilea ca venituri, după agricultură.

#pokrovsk #otel #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.