Ucraina, lăsată fără gaz: atacurile Rusiei au distrus 60% din producție

Atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene au scos din funcțiune aproape 60% din capacitățile de extracție a gazelor naturale, relatează Bloomberg, citând surse familiare situației. Cele mai grave distrugeri au fost provocate de bombardamentele din 3 octombrie, care au vizat regiunile Harkov și Poltava.

Ca urmare a pierderii mai mult de jumătate din producția proprie, Kievul va fi nevoit să importe circa 4,4 miliarde metri cubi de gaz, echivalentul a aproape 20% din consumul anual al țării, pentru a trece iarna. Costurile suplimentare sunt estimate la 2,2 miliarde de dolari.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 6 octombrie că Rusia „va face totul pentru a împiedica Ucraina să își exploateze propriul gaz”, subliniind că prioritatea este găsirea resurselor financiare pentru importuri.

Guvernul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să livreze echipamente pentru reparații, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și sprijin financiar pentru achiziția de gaz. Ministrul Energiei, Svetlana Grinciuk, a confirmat că Ucraina va trebui să majoreze importurile cu circa 30%, adică cu încă 1,38 miliarde metri cubi, peste planurile inițiale.

De la începutul anului 2025, Ucraina a cumpărat deja 4,58 miliarde metri cubi de gaz de la furnizori externi, dintre care 3,67 miliarde după sfârșitul sezonului de încălzire trecut. Inițial, Kievul planifica importuri totale de 5,8 miliarde mc pentru întregul an, dar după atacurile Rusiei a avertizat că volumul va crește semnificativ.

Directorul „Naftogaz”, Serghei Korețki, a anunțat pe rețelele sociale o întâlnire „productivă” cu reprezentanți ai G7 și FMI, subliniind că partenerii „înțeleg întreaga complexitate a situației”. Potrivit Bloomberg, BERD, BEI și Comisia Europeană analizează deja opțiuni pentru un pachet suplimentar de sprijin energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.