Ucraina lovește imperiul lui Deripaska: Active de 50 de milioane de euro confiscate

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a fost impus sechestru pe activele oligarhului rus Oleg Deripaska, evaluate la aproape 50 de milioane de euro. Decizia instanței vizează o cantitate semnificativă de materii prime industriale, constând în aproape 500.000 de tone de bauxită și aluminiu produs pe teritoriul Ucrainei înainte de invazia rusă.

Materiile prime erau depozitate la uzina de alumină din Nikolaev, anterior deținută de Deripaska. Valoarea estimată a bunurilor confiscate depășește 2,11 miliarde de grivne (aproximativ 47 de milioane de euro), a precizat SBU. Aceste resurse strategice reprezintă componente esențiale pentru producția de aluminiu la fabricile rusești din cadrul companiei „Rusal,” controlată de Deripaska.

Conform anchetei, proprietarul oficial al materiilor prime era o entitate comercială înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană. Totuși, firma era de facto sub controlul oligarhului și era utilizată pentru a derula tranzacții cu uzina de alumină din Nikolaev. Materiile prime urmau să fie exportate în Rusia, însă autoritățile ucrainene au blocat transportul la începutul anului 2023.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, deține afaceri implicate în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei. Potrivit SBU, fabricile acestuia produc componente pentru rachete balistice „Iskander,” drone militare și sisteme radar.

În context, autoritățile ucrainene i-au adus lui Deripaska acuzații în absență pentru implicare în finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Totodată, toate activele acestuia din Ucraina, inclusiv diverse unități industriale, au fost naționalizate.

Deripaska este sub sancțiunile Statelor Unite din aprilie 2018, fiind considerat un susținător al Kremlinului. După invazia Rusiei în Ucraina, și alte state, precum Uniunea Europeană și Marea Britanie, au introdus restricții împotriva sa. În urma acestor măsuri, oligarhul a pierdut cetățenia cipriotă, obținută în 2017.

Într-un interviu acordat în august 2024 publicației japoneze Nikkei Asia, Deripaska a calificat războiul din Ucraina drept „o nebunie” și a criticat creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei. El a solicitat încetarea imediată a focului, reiterând o poziție exprimată anterior în martie 2022, la o lună după începerea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Deripaska #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.