Ucraina lovește imperiul lui Deripaska: Active de 50 de milioane de euro confiscate

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a fost impus sechestru pe activele oligarhului rus Oleg Deripaska, evaluate la aproape 50 de milioane de euro. Decizia instanței vizează o cantitate semnificativă de materii prime industriale, constând în aproape 500.000 de tone de bauxită și aluminiu produs pe teritoriul Ucrainei înainte de invazia rusă.

Materiile prime erau depozitate la uzina de alumină din Nikolaev, anterior deținută de Deripaska. Valoarea estimată a bunurilor confiscate depășește 2,11 miliarde de grivne (aproximativ 47 de milioane de euro), a precizat SBU. Aceste resurse strategice reprezintă componente esențiale pentru producția de aluminiu la fabricile rusești din cadrul companiei „Rusal,” controlată de Deripaska.

Conform anchetei, proprietarul oficial al materiilor prime era o entitate comercială înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană. Totuși, firma era de facto sub controlul oligarhului și era utilizată pentru a derula tranzacții cu uzina de alumină din Nikolaev. Materiile prime urmau să fie exportate în Rusia, însă autoritățile ucrainene au blocat transportul la începutul anului 2023.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, deține afaceri implicate în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei. Potrivit SBU, fabricile acestuia produc componente pentru rachete balistice „Iskander,” drone militare și sisteme radar.

În context, autoritățile ucrainene i-au adus lui Deripaska acuzații în absență pentru implicare în finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Totodată, toate activele acestuia din Ucraina, inclusiv diverse unități industriale, au fost naționalizate.

Deripaska este sub sancțiunile Statelor Unite din aprilie 2018, fiind considerat un susținător al Kremlinului. După invazia Rusiei în Ucraina, și alte state, precum Uniunea Europeană și Marea Britanie, au introdus restricții împotriva sa. În urma acestor măsuri, oligarhul a pierdut cetățenia cipriotă, obținută în 2017.

Într-un interviu acordat în august 2024 publicației japoneze Nikkei Asia, Deripaska a calificat războiul din Ucraina drept „o nebunie” și a criticat creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei. El a solicitat încetarea imediată a focului, reiterând o poziție exprimată anterior în martie 2022, la o lună după începerea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Deripaska #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.