Ucraina lovește imperiul lui Deripaska: Active de 50 de milioane de euro confiscate

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a fost impus sechestru pe activele oligarhului rus Oleg Deripaska, evaluate la aproape 50 de milioane de euro. Decizia instanței vizează o cantitate semnificativă de materii prime industriale, constând în aproape 500.000 de tone de bauxită și aluminiu produs pe teritoriul Ucrainei înainte de invazia rusă.

Materiile prime erau depozitate la uzina de alumină din Nikolaev, anterior deținută de Deripaska. Valoarea estimată a bunurilor confiscate depășește 2,11 miliarde de grivne (aproximativ 47 de milioane de euro), a precizat SBU. Aceste resurse strategice reprezintă componente esențiale pentru producția de aluminiu la fabricile rusești din cadrul companiei „Rusal,” controlată de Deripaska.

Conform anchetei, proprietarul oficial al materiilor prime era o entitate comercială înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană. Totuși, firma era de facto sub controlul oligarhului și era utilizată pentru a derula tranzacții cu uzina de alumină din Nikolaev. Materiile prime urmau să fie exportate în Rusia, însă autoritățile ucrainene au blocat transportul la începutul anului 2023.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, deține afaceri implicate în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei. Potrivit SBU, fabricile acestuia produc componente pentru rachete balistice „Iskander,” drone militare și sisteme radar.

În context, autoritățile ucrainene i-au adus lui Deripaska acuzații în absență pentru implicare în finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Totodată, toate activele acestuia din Ucraina, inclusiv diverse unități industriale, au fost naționalizate.

Deripaska este sub sancțiunile Statelor Unite din aprilie 2018, fiind considerat un susținător al Kremlinului. După invazia Rusiei în Ucraina, și alte state, precum Uniunea Europeană și Marea Britanie, au introdus restricții împotriva sa. În urma acestor măsuri, oligarhul a pierdut cetățenia cipriotă, obținută în 2017.

Într-un interviu acordat în august 2024 publicației japoneze Nikkei Asia, Deripaska a calificat războiul din Ucraina drept „o nebunie” și a criticat creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei. El a solicitat încetarea imediată a focului, reiterând o poziție exprimată anterior în martie 2022, la o lună după începerea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Deripaska #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.