Ucraina lovește imperiul lui Deripaska: Active de 50 de milioane de euro confiscate

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a fost impus sechestru pe activele oligarhului rus Oleg Deripaska, evaluate la aproape 50 de milioane de euro. Decizia instanței vizează o cantitate semnificativă de materii prime industriale, constând în aproape 500.000 de tone de bauxită și aluminiu produs pe teritoriul Ucrainei înainte de invazia rusă.

Materiile prime erau depozitate la uzina de alumină din Nikolaev, anterior deținută de Deripaska. Valoarea estimată a bunurilor confiscate depășește 2,11 miliarde de grivne (aproximativ 47 de milioane de euro), a precizat SBU. Aceste resurse strategice reprezintă componente esențiale pentru producția de aluminiu la fabricile rusești din cadrul companiei „Rusal,” controlată de Deripaska.

Conform anchetei, proprietarul oficial al materiilor prime era o entitate comercială înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană. Totuși, firma era de facto sub controlul oligarhului și era utilizată pentru a derula tranzacții cu uzina de alumină din Nikolaev. Materiile prime urmau să fie exportate în Rusia, însă autoritățile ucrainene au blocat transportul la începutul anului 2023.

Oleg Deripaska, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, deține afaceri implicate în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei. Potrivit SBU, fabricile acestuia produc componente pentru rachete balistice „Iskander,” drone militare și sisteme radar.

În context, autoritățile ucrainene i-au adus lui Deripaska acuzații în absență pentru implicare în finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Totodată, toate activele acestuia din Ucraina, inclusiv diverse unități industriale, au fost naționalizate.

Deripaska este sub sancțiunile Statelor Unite din aprilie 2018, fiind considerat un susținător al Kremlinului. După invazia Rusiei în Ucraina, și alte state, precum Uniunea Europeană și Marea Britanie, au introdus restricții împotriva sa. În urma acestor măsuri, oligarhul a pierdut cetățenia cipriotă, obținută în 2017.

Într-un interviu acordat în august 2024 publicației japoneze Nikkei Asia, Deripaska a calificat războiul din Ucraina drept „o nebunie” și a criticat creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei. El a solicitat încetarea imediată a focului, reiterând o poziție exprimată anterior în martie 2022, la o lună după începerea războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Deripaska #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.