Ucrainenii dau bătăi de cap leului! Vând câte aproximativ 400 milioane de dolari anual

În afara celor trei perioade tradiționale în care leul se apreciază – sărbătorile de iarnă, Paști și începutul lunii septembrie – există acum un factor suplimentar care influențează aprecierea monedei naționale. Este vorba de influxul de bani proveniți de la refugiații ucraineni care vin în Moldova, susține economsitul Veaceslav Ioniță.

Conform estimărilor lui economistului, refugiații ucraineni cheltuie aproximativ 400 de milioane de dolari pe an în Republica Moldova, ceea ce pune presiune pe piața valutară. Deși o monedă națională puternică poate avea un impact pozitiv prin reducerea inflației, acest lucru are și consecințe negative.

Economistul subliniază că puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, în timp ce prețurile au crescut, ducând la reducere a puterii de cumpărare de peste 60-70%, respectiv pierdanți sunt migranții modoveni.

„Agricultorii, de exemplu, la fiecare milion de dolari marfă vândută pierd cam o milion de lei din diferența de curs. Evident că asta le mănâncă profitul. Și, nu în ultimul rând, pierdanți sunt acei care vând mărfurile în euro, în special automobilele, dar și dezvoltatorii imobiliari”, a punctat Ioniță.

Pentru Republica Moldova un leu tare e rău. „Or, noi recomandam că, da, leul era puternic și era justificat în condiția unei inflații mari, dar în condiția unei inflații sub 5%, cât avem noi acum, 3,9%, cred că Banca Națională trebuie să fie mai activă pe piața valutară și să nu permită întărirea leului”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutra #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.