Ucrainenii dau bătăi de cap leului! Vând câte aproximativ 400 milioane de dolari anual

În afara celor trei perioade tradiționale în care leul se apreciază – sărbătorile de iarnă, Paști și începutul lunii septembrie – există acum un factor suplimentar care influențează aprecierea monedei naționale. Este vorba de influxul de bani proveniți de la refugiații ucraineni care vin în Moldova, susține economsitul Veaceslav Ioniță.

Conform estimărilor lui economistului, refugiații ucraineni cheltuie aproximativ 400 de milioane de dolari pe an în Republica Moldova, ceea ce pune presiune pe piața valutară. Deși o monedă națională puternică poate avea un impact pozitiv prin reducerea inflației, acest lucru are și consecințe negative.

Economistul subliniază că puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, în timp ce prețurile au crescut, ducând la reducere a puterii de cumpărare de peste 60-70%, respectiv pierdanți sunt migranții modoveni.

„Agricultorii, de exemplu, la fiecare milion de dolari marfă vândută pierd cam o milion de lei din diferența de curs. Evident că asta le mănâncă profitul. Și, nu în ultimul rând, pierdanți sunt acei care vând mărfurile în euro, în special automobilele, dar și dezvoltatorii imobiliari”, a punctat Ioniță.

Pentru Republica Moldova un leu tare e rău. „Or, noi recomandam că, da, leul era puternic și era justificat în condiția unei inflații mari, dar în condiția unei inflații sub 5%, cât avem noi acum, 3,9%, cred că Banca Națională trebuie să fie mai activă pe piața valutară și să nu permită întărirea leului”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutra #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.