Ucrainenii dau bătăi de cap leului! Vând câte aproximativ 400 milioane de dolari anual

În afara celor trei perioade tradiționale în care leul se apreciază – sărbătorile de iarnă, Paști și începutul lunii septembrie – există acum un factor suplimentar care influențează aprecierea monedei naționale. Este vorba de influxul de bani proveniți de la refugiații ucraineni care vin în Moldova, susține economsitul Veaceslav Ioniță.

Conform estimărilor lui economistului, refugiații ucraineni cheltuie aproximativ 400 de milioane de dolari pe an în Republica Moldova, ceea ce pune presiune pe piața valutară. Deși o monedă națională puternică poate avea un impact pozitiv prin reducerea inflației, acest lucru are și consecințe negative.

Economistul subliniază că puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, în timp ce prețurile au crescut, ducând la reducere a puterii de cumpărare de peste 60-70%, respectiv pierdanți sunt migranții modoveni.

„Agricultorii, de exemplu, la fiecare milion de dolari marfă vândută pierd cam o milion de lei din diferența de curs. Evident că asta le mănâncă profitul. Și, nu în ultimul rând, pierdanți sunt acei care vând mărfurile în euro, în special automobilele, dar și dezvoltatorii imobiliari”, a punctat Ioniță.

Pentru Republica Moldova un leu tare e rău. „Or, noi recomandam că, da, leul era puternic și era justificat în condiția unei inflații mari, dar în condiția unei inflații sub 5%, cât avem noi acum, 3,9%, cred că Banca Națională trebuie să fie mai activă pe piața valutară și să nu permită întărirea leului”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutra #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.