Ucrainenii dau bătăi de cap leului! Vând câte aproximativ 400 milioane de dolari anual

În afara celor trei perioade tradiționale în care leul se apreciază – sărbătorile de iarnă, Paști și începutul lunii septembrie – există acum un factor suplimentar care influențează aprecierea monedei naționale. Este vorba de influxul de bani proveniți de la refugiații ucraineni care vin în Moldova, susține economsitul Veaceslav Ioniță.

Conform estimărilor lui economistului, refugiații ucraineni cheltuie aproximativ 400 de milioane de dolari pe an în Republica Moldova, ceea ce pune presiune pe piața valutară. Deși o monedă națională puternică poate avea un impact pozitiv prin reducerea inflației, acest lucru are și consecințe negative.

Economistul subliniază că puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, în timp ce prețurile au crescut, ducând la reducere a puterii de cumpărare de peste 60-70%, respectiv pierdanți sunt migranții modoveni.

„Agricultorii, de exemplu, la fiecare milion de dolari marfă vândută pierd cam o milion de lei din diferența de curs. Evident că asta le mănâncă profitul. Și, nu în ultimul rând, pierdanți sunt acei care vând mărfurile în euro, în special automobilele, dar și dezvoltatorii imobiliari”, a punctat Ioniță.

Pentru Republica Moldova un leu tare e rău. „Or, noi recomandam că, da, leul era puternic și era justificat în condiția unei inflații mari, dar în condiția unei inflații sub 5%, cât avem noi acum, 3,9%, cred că Banca Națională trebuie să fie mai activă pe piața valutară și să nu permită întărirea leului”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutra #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.