Ucrainenii și moldovenii intră în top 10 turiști străini care au „invadat” România

Pandemia a schimbat preferințele de călătorie ale turiștilor din întreaga lume. Dacă în primul an de pandemie s-a călătorit mai puțin, vara lui 2021 a fost marcată de vacanțele cu teste și certificate. 2022 a fost mai relaxat, iar turiștii au început din nou să călătorească, scrie ECONOMICA.NET.

Numărul de turiști străini care au venit în România anul acesta a crescut cu mai bine de 50% față de 2021. Însă după cum relevă datele statistice mai este nevoie de încă pe-atâția turiști ca numărul să ajungă la nivelul de dinainte de pandemie, care a luat viețile a peste 6,6 milioane de oameni. În vara lui 2022 s-a circulat mai bine, fără certificate sau teste, și asta s-a văzut și în cifre. 1,16 milioane de străini au venit în România în primele nouă luni din acest an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Această cifră e la aproape 55% din numărul de total de străini care ne-au vizitat în aceeași perioadă a lui 2019: 2,10 milioane.

Cei mai mulți cetățeni străini care au vizitat România fost germanii, care și-au păstrat poziția de cei mai numeroși turiști străini care au venit în România anul acesta, chiar dacă numărul lor e mai mic cu 43% față de 2019, când ocupau tot prima poziție, arată datele INS.

Turiștii din Israel au revenit în top și se află anul acesta pe locul al doilea, la fel ca în 2019, însă sunt cu 42% mai puțini față de atunci. Față de anul trecut, creșterea este una mai mare, de aproape 200%.

Topul este continuat de italieni, americani și unguri, care ocupă aceleași poziții ca în 2019. Regatul Unit și Franța continuă topul de anul acesta, cu moldovenii pe locul opt, urmați de polonezi și, pentru prima oară în top 10, de ucraineni, în număr de 42.360. Cei mai mulți dintre aceștia au venit în scop particular, și doar 5.666 dintre ei au călătorit în scop de afaceri. E posibil ca războiul să-i fi făcut pe ucraineni să aleagă destinații de vacanță mai aproape. Majoritatea dintre ei, circa 30.000, au venit cu mașina, mai arată datele INS.

În plus, numărul de turiști ucraineni care au venit anul acesta în România și care s-au cazat în structurile de cazare turistică colectivă și private, fără a-i în calcul pe cei care s-au refugiat în România, este similar cu cel înregistrat în 2019: 43.560.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Ucraina #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.