Ucrainenii și moldovenii intră în top 10 turiști străini care au „invadat” România

Pandemia a schimbat preferințele de călătorie ale turiștilor din întreaga lume. Dacă în primul an de pandemie s-a călătorit mai puțin, vara lui 2021 a fost marcată de vacanțele cu teste și certificate. 2022 a fost mai relaxat, iar turiștii au început din nou să călătorească, scrie ECONOMICA.NET.

Numărul de turiști străini care au venit în România anul acesta a crescut cu mai bine de 50% față de 2021. Însă după cum relevă datele statistice mai este nevoie de încă pe-atâția turiști ca numărul să ajungă la nivelul de dinainte de pandemie, care a luat viețile a peste 6,6 milioane de oameni. În vara lui 2022 s-a circulat mai bine, fără certificate sau teste, și asta s-a văzut și în cifre. 1,16 milioane de străini au venit în România în primele nouă luni din acest an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Această cifră e la aproape 55% din numărul de total de străini care ne-au vizitat în aceeași perioadă a lui 2019: 2,10 milioane.

Cei mai mulți cetățeni străini care au vizitat România fost germanii, care și-au păstrat poziția de cei mai numeroși turiști străini care au venit în România anul acesta, chiar dacă numărul lor e mai mic cu 43% față de 2019, când ocupau tot prima poziție, arată datele INS.

Turiștii din Israel au revenit în top și se află anul acesta pe locul al doilea, la fel ca în 2019, însă sunt cu 42% mai puțini față de atunci. Față de anul trecut, creșterea este una mai mare, de aproape 200%.

Topul este continuat de italieni, americani și unguri, care ocupă aceleași poziții ca în 2019. Regatul Unit și Franța continuă topul de anul acesta, cu moldovenii pe locul opt, urmați de polonezi și, pentru prima oară în top 10, de ucraineni, în număr de 42.360. Cei mai mulți dintre aceștia au venit în scop particular, și doar 5.666 dintre ei au călătorit în scop de afaceri. E posibil ca războiul să-i fi făcut pe ucraineni să aleagă destinații de vacanță mai aproape. Majoritatea dintre ei, circa 30.000, au venit cu mașina, mai arată datele INS.

În plus, numărul de turiști ucraineni care au venit anul acesta în România și care s-au cazat în structurile de cazare turistică colectivă și private, fără a-i în calcul pe cei care s-au refugiat în România, este similar cu cel înregistrat în 2019: 43.560.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Ucraina #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.