Ucrainenii și moldovenii intră în top 10 turiști străini care au „invadat” România

Pandemia a schimbat preferințele de călătorie ale turiștilor din întreaga lume. Dacă în primul an de pandemie s-a călătorit mai puțin, vara lui 2021 a fost marcată de vacanțele cu teste și certificate. 2022 a fost mai relaxat, iar turiștii au început din nou să călătorească, scrie ECONOMICA.NET.

Numărul de turiști străini care au venit în România anul acesta a crescut cu mai bine de 50% față de 2021. Însă după cum relevă datele statistice mai este nevoie de încă pe-atâția turiști ca numărul să ajungă la nivelul de dinainte de pandemie, care a luat viețile a peste 6,6 milioane de oameni. În vara lui 2022 s-a circulat mai bine, fără certificate sau teste, și asta s-a văzut și în cifre. 1,16 milioane de străini au venit în România în primele nouă luni din acest an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Această cifră e la aproape 55% din numărul de total de străini care ne-au vizitat în aceeași perioadă a lui 2019: 2,10 milioane.

Cei mai mulți cetățeni străini care au vizitat România fost germanii, care și-au păstrat poziția de cei mai numeroși turiști străini care au venit în România anul acesta, chiar dacă numărul lor e mai mic cu 43% față de 2019, când ocupau tot prima poziție, arată datele INS.

Turiștii din Israel au revenit în top și se află anul acesta pe locul al doilea, la fel ca în 2019, însă sunt cu 42% mai puțini față de atunci. Față de anul trecut, creșterea este una mai mare, de aproape 200%.

Topul este continuat de italieni, americani și unguri, care ocupă aceleași poziții ca în 2019. Regatul Unit și Franța continuă topul de anul acesta, cu moldovenii pe locul opt, urmați de polonezi și, pentru prima oară în top 10, de ucraineni, în număr de 42.360. Cei mai mulți dintre aceștia au venit în scop particular, și doar 5.666 dintre ei au călătorit în scop de afaceri. E posibil ca războiul să-i fi făcut pe ucraineni să aleagă destinații de vacanță mai aproape. Majoritatea dintre ei, circa 30.000, au venit cu mașina, mai arată datele INS.

În plus, numărul de turiști ucraineni care au venit anul acesta în România și care s-au cazat în structurile de cazare turistică colectivă și private, fără a-i în calcul pe cei care s-au refugiat în România, este similar cu cel înregistrat în 2019: 43.560.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Ucraina #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.