UE aprobă o lege care obligă companiile aeriene să plătească mai mult pentru poluare

08 Dec. 2022, 04:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2022, 04:21 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a ajuns la un acord în primele ore ale zilei de miercuri cu privire la o lege care să crească preţul pe care companiile aeriene trebuie să îl plătească atunci când emit dioxid de carbon, sporind presiunea asupra sectorului pentru a renunţa la combustibilii fosili, scrie Reuters.

În prezent, companiile aeriene care efectuează zboruri în Europa trebuie să prezinte permise de pe piaţa de carbon a UE pentru a-şi acoperi emisiile, însă UE le oferă majoritatea acestor permise gratuit.

Acest lucru ar urma să se schimbe în conformitate cu legea convenită de negociatorii din ţările UE şi Parlamentul European, care ar urma să elimine treptat aceste permise gratuite până în 2026, au declarat pentru Reuters surse apropiate discuţiilor.

Astfel, companiile aeriene vor trebui să plătească pentru permisele de CO2, ceea ce va reprezenta un stimulent pentru ca acestea să polueze mai puţin.

O cantitate mult mai mică de permise gratuite de CO2 va fi pusă la dispoziţia companiilor aeriene care utilizează combustibili de aviaţie sustenabili (SAF) pentru a le compensa parţial diferenţa de preţ dintre SAF şi kerosen, un combustibil fosil mult mai ieftin, au precizat sursele.

Până în prezent, UE şi-a limitat piaţa carbonului la acoperirea emisiilor generate de zborurile efectuate în interiorul UE, dar negociatorii au convenit că Bruxelles va evalua în 2026 dacă sistemul de compensare a emisiilor de CO2 ale zborurilor internaţionale al agenţiei ONU pentru aviaţie OACI este pe calea cea bună pentru a obţine emisii zero până în 2050 – iar dacă nu este cazul, UE va propune extinderea pieţei carbonului pentru a acoperi emisiile generate de toate zborurile care pleacă.

Militanţii pentru combaterea schimbărilor climatice au deplâns faptul că emisiile generate de zborurile internaţionale nu vor fi adăugate mai devreme pe piaţa carbonului.
Atât ţările UE, cât şi Parlamentul European trebuie să aprobe în mod oficial legea înainte ca aceasta să intre în vigoare.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!