UE are nevoie de aproape jumătate de trilion de euro ca să mențină în viață actualele reactoare nucleare

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de până la 450 de miliarde de euro doar pentru a-și menține nivelul actual al capacității sale de generare în domeniul energiei nucleare, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, la un forum de energie nucleară săptămâna aceasta, scrie Oil Price.

Energia nucleară va avea un rol important de jucat în obiectivele climatice ale UE de generare de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, a declarat Simson.

„Coloana vertebrală a viitorului sistem energetic european fără carbon vor fi predominant sursele regenerabile. Dar realitatea este că aceste surse regenerabile va trebui completate cu o producție stabilă de energie electrică în bandă. Acesta este motivul pentru care energia nucleară nu este doar o chestiune de siguranță și securitate, ci și o soluție reală”, a adăugat ea.

În acest an, în care creșterea prețurilor la energie a evidențiat importanța securității energetice, UE se concentrează în special pe disponibilitatea energiei nucleare., arată Oil Price.

Conform prognozelor UE, generarea de energie nucleară va reprezenta aproximativ 15%-16% din producția de energie a UE în 2030 și în 2050, a spus Simson.

UE are nevoie de o capacitate de generare stabilă, la nivelul de puțin peste 100 GW, în următoarele decenii. Însă vor fi necesare multe investiții pentru a menține această capacitate de generare în viitor, arată sursa citată.

„Analiza noastră arată că, fără investiții imediate, aproximativ 90% din reactoarele existente ar urma fi închise în perioada în care avem cea mai mare nevoie de ele – în 2030”, a menționat Simson.

UE va avea nevoie de investiții între 350 și 450 de miliarde de euro doar pentru a menține capacitatea actuală de generare și încă 50 de miliarde de euro pentru operarea pe termen lung a reactoarelor existente, potrivit comisarului UE.

Noile tehnologii, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR), ar putea fi soluția, inclusiv de decarbonizare a sectoarelor cele mai problematice, a spus Simson, adăugând că UE își propune ca primele SMR să funcționeze în Uniunea Europeană în primii ani ai decadei următoare.

#reactor #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.