UE crește achizițiile de gaze rusești în iulie, în ciuda reducerii generale a consumului

În iulie 2024, țările Uniunii Europene (UE) și-au redus consumul de gaze cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca parte a măsurilor de diminuare a dependenței de gaze și de trecere la surse alternative de energie. Cu toate acestea, conform unui raport al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (FPEG), importurile de gaze prin conducte în UE au crescut cu 2%, ajungând la 13,3 miliarde de metri cubi.

De la începutul anului 2024, importurile de gaze prin conducte din Rusia către UE au crescut cu 3,1 miliarde de metri cubi, ceea ce a dus la o creștere totală a livrărilor prin conducte către Europa cu 5%, atingând 93 de miliarde de metri cubi. Această creștere se datorează majorării livrărilor din Rusia, Azerbaidjan și Norvegia.

În perioada ianuarie-iulie 2024, consumul total de gaze în UE a fost de 180 de miliarde de metri cubi, în scădere cu 4,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a crescut în Germania (+3,9%) și a scăzut în Italia (-5,5%), Franța (-6,7%) și Marea Britanie (-1,2%).

Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) în UE au scăzut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6,34 milioane de tone, cel mai scăzut nivel din septembrie 2021. Această scădere este atribuită unei cereri mai reduse de gaze, umplerii stocurilor și creșterii importurilor prin conducte.

Exporturile de GNL din Rusia au scăzut în iulie cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 1,97 milioane de tone, în principal din cauza lucrărilor de întreținere planificate la proiectele „Sakhalin-2” și „Portovaya GNL”. Cu toate acestea, în primele șapte luni ale anului 2024, exporturile rusești de GNL au crescut cu 2%, atingând 18,83 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.