UE crește achizițiile de gaze rusești în iulie, în ciuda reducerii generale a consumului

În iulie 2024, țările Uniunii Europene (UE) și-au redus consumul de gaze cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca parte a măsurilor de diminuare a dependenței de gaze și de trecere la surse alternative de energie. Cu toate acestea, conform unui raport al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (FPEG), importurile de gaze prin conducte în UE au crescut cu 2%, ajungând la 13,3 miliarde de metri cubi.

De la începutul anului 2024, importurile de gaze prin conducte din Rusia către UE au crescut cu 3,1 miliarde de metri cubi, ceea ce a dus la o creștere totală a livrărilor prin conducte către Europa cu 5%, atingând 93 de miliarde de metri cubi. Această creștere se datorează majorării livrărilor din Rusia, Azerbaidjan și Norvegia.

În perioada ianuarie-iulie 2024, consumul total de gaze în UE a fost de 180 de miliarde de metri cubi, în scădere cu 4,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a crescut în Germania (+3,9%) și a scăzut în Italia (-5,5%), Franța (-6,7%) și Marea Britanie (-1,2%).

Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) în UE au scăzut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6,34 milioane de tone, cel mai scăzut nivel din septembrie 2021. Această scădere este atribuită unei cereri mai reduse de gaze, umplerii stocurilor și creșterii importurilor prin conducte.

Exporturile de GNL din Rusia au scăzut în iulie cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 1,97 milioane de tone, în principal din cauza lucrărilor de întreținere planificate la proiectele „Sakhalin-2” și „Portovaya GNL”. Cu toate acestea, în primele șapte luni ale anului 2024, exporturile rusești de GNL au crescut cu 2%, atingând 18,83 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.