UE face jocul Rusiei: Vrea să convingă Lituania să permită tranzitul comercial rusesc spre enclava rusă Kaliningrad

29 Iun. 2022, 21:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 21:09 // Actual //  bani.md

Tranzitul comercial rusesc prin Lituania către enclava rusă Kaliningrad ar putea reveni la normal în decursul lunii iulie, dacă oficialii europeni vor ajunge la un compromis cu Lituania pentru ca aceasta să ridice blocada parţială care a amplificat tensiunile deja existente cu Rusia, au declarat miercuri agenţiei Reuters două surse implicate în această chestiune.

În virtutea sancţiunilor pe care UE le-a impus Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, începând din 17 iunie Lituania a blocat parţial tranzitul de mărfuri către enclava rusă Kaliningrad.

Rusia a ameninţat cu represalii dacă Lituania nu elimină ”blocada” pe care, conform Moscovei, guvernul de la Vilnius a impus-o la „sugestia evidentă şi la cererea” SUA.

Potrivit surselor citate acum de Reuters, oficialii europeni discută în prezent – demers sprijinit şi de Germania – despre o posibilă exceptare a Kaliningradului de la aplicarea sancţiunilor, dar pentru aceasta este nevoie ca şi Lituania să fie de acord.

Pe de altă parte, deşi susţine restricţiile impuse, Lituania se teme în acelaşi timp că Rusia ar putea recurge la forţa militară pentru a-şi croi pe teritoriul lituanian un coridor către Kaliningrad, remarcă una dintre surse.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, ”are mult mai multe pârghii decât noi. Este în interesul nostru să găsim un compromis”, spune oficialul citat, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului.

Printr-un astfel de compromis transporturile de bunuri între Rusia şi Kaliningrad ar putea fi exceptate de la aplicarea sancţiunilor europene pe temeiul că nu constau în operaţiuni de comerţ exterior, dat fiind că enclava Kaliningrad face parte din Rusia, condiţia fiind însă ca respectivele bunuri să nu fie exportate din această enclavă.

Un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian de Externe a declarat că vor continua consultările cu Comisia Europeană asupra aplicării sancţiunilor împotriva Rusiei. Dar ”sancţiunile trebuie puse în aplicare şi orice decizie luată nu trebuie să submineze credibilitatea şi eficacitatea politicii de sancţiuni a UE”, a subliniat însă acesta.

Pe de altă parte, ”întrucât tranzitul spre Kaliningrad este posibil şi prin alte state membre ale UE, explicaţiile Comisiei Europene despre modalitatea de implementare a sancţiunilor UE (…) nu se pot limita la Lituania”, a mai menţionat reprezentantul MAE lituanian.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joia trecută că aşteaptă din partea Comisiei Europene să clarifice cu ”mai multă precizie” cum trebuie aplicate sancţiunile împotriva Rusiei, el susţinând că noile tensiuni cu Rusia provocate de restricţiile aplicate de Lituania tranzitului către Kaliningrad nu sunt ”o temă bilaterală între Lituania şi Rusia, ci una între UE şi Rusia”.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!