UE îngheţat active ruseşti în valoare de peste 17 miliarde de euro și 300 de miliarde de euro din rezervele valutare

Uniunea Europeană a îngheţat active ruseşti în valoare de peste 17 miliarde de euro în cadrul pachetelor de sancţiuni împotriva Rusiei, potrivit comisarului european pentru justiţie, Didier Reynders.

„Până în prezent, au fost îngheţate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în 7 state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania”, a declarat Didier Reynders pentru Funke media, citat de DPA.

UE a adoptat 8 pachete de sancţiuni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni.

Politicienii ucraineni au cerut în mod repetat ca activele îngheţate să fie folosite pentru reconstrucţia ţării după război.

Cu privire la acest aspect, Reynders a spus: „Dacă UE confiscă bani care provin din afaceri criminale, este posibil să îi canalizeze într-un fond de compensare pentru Ucraina. Cu toate acestea, suma nu este nici pe departe suficientă pentru a finanţa reconstrucţia”.
Ca parte a sancţiunilor occidentale, 300 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei au fost, de asemenea, îngheţate, a spus el.

„Din punctul meu de vedere, este cel puţin posibil să păstrăm aceste 300 de miliarde de euro ca garanţie până când Rusia va participa în mod voluntar la reconstrucţia Ucrainei”, a spus Reynders.

#rezerve #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.