UE îngheţat active ruseşti în valoare de peste 17 miliarde de euro și 300 de miliarde de euro din rezervele valutare

Uniunea Europeană a îngheţat active ruseşti în valoare de peste 17 miliarde de euro în cadrul pachetelor de sancţiuni împotriva Rusiei, potrivit comisarului european pentru justiţie, Didier Reynders.

„Până în prezent, au fost îngheţate activele a 90 de persoane, peste 17 miliarde de euro în 7 state membre, inclusiv 2,2 miliarde de euro în Germania”, a declarat Didier Reynders pentru Funke media, citat de DPA.

UE a adoptat 8 pachete de sancţiuni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, în urmă cu opt luni.

Politicienii ucraineni au cerut în mod repetat ca activele îngheţate să fie folosite pentru reconstrucţia ţării după război.

Cu privire la acest aspect, Reynders a spus: „Dacă UE confiscă bani care provin din afaceri criminale, este posibil să îi canalizeze într-un fond de compensare pentru Ucraina. Cu toate acestea, suma nu este nici pe departe suficientă pentru a finanţa reconstrucţia”.
Ca parte a sancţiunilor occidentale, 300 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei au fost, de asemenea, îngheţate, a spus el.

„Din punctul meu de vedere, este cel puţin posibil să păstrăm aceste 300 de miliarde de euro ca garanţie până când Rusia va participa în mod voluntar la reconstrucţia Ucrainei”, a spus Reynders.

#rezerve #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.