UE își înființează propria instituție pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Va viza și criptomonedele

Parlamentul European şi statele membre au aprobat miercuri înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, râvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania, relatează AFP.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

“AMLA va schimba situaţia în materie de luptă împotriva banilor murdari în UE”, şi-a exprimat satisfacţia co-raportoarea spaniolă a textului, Eva Maria Popceva (Renew).
Combaterea tranzacţiilor ilicite urmează să contribuie şi la a face mai dificilă finanţarea atentatelor în Europa.

Noua agenţie europeană “va juca de asemenea un rol crucial pentru a evita ocolirea sancţiunilor financiare, precum cele luate împotriva Rusiei”, a subliniat eurodeputata.

Activităţile financiare suspecte reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut al UE, respectiv circa 130 de miliarde de euro, potrivit agenţiei europene de poliţie Europol.

Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în iulie 2021.

Acordul politic intervenit miercuri asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui de altfel să decidă asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. În prezent se discută despre criteriile procesului de selecţie.

Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, până la data-limită de 10 noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena.

“Co-legislatorii au intenţia de a organiza audieri cu candidaţii care şi-au manifestat interesul”, a precizat Parlamentul European într-un comunicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spalare de bani #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.