UE nu-și poate îndeplini promisiunea făcută Ucrainei

Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, Uniunea Europeană nu-și va putea îndeplini promisiunea livrării a 1 milion de obuze către Ucraina până în martie 2024. Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul la nivelul țărilor membre. Îngrijorarea Ucrainei este în creștere după ce Coreea de Nord a anunțat că-i va furniza 1 milion de obuze.

Uniunea Europeană nu poate livra Ucrainei milionul de obuze promis până la termenul limită (martie 2024).

Potrivit Bloomberg, planul Uniunii Europene era să furnizeze milionul de obuze într-un interval de un an după ce Serviciul European de Acțiune Externă le-a raportat diplomaților statelor membre că livrarea nu poate fi realizată până în primăvara anului 2024.

Primul as era rambursarea proviziilor din stocurile proprii ale statelor membre UE.

Pasul doi era achiziționarea comună de muniție nouă.

Uniunea Europeană nu poate încă să livreze obuzele promise

Dar Uniunea Europeană a livrat doar 30% din proviziile promise și astfel, riscă să-și rateze obiectivul.

Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul din țările membre, dezvăluie Kyiv Independent într-o investigație.

Îngrijorările Ucrainei sunt în creștere după ce Coreea de Nord a furnizat 1 milion de obuze Federației Ruse, iar Kremlinul a sporit bugetul de apărare pentru anul următor.

În timp ce Washington DC este divizat din cauza luptelor politice interne, miniștrii Apărării din UE vor discuta problema aprovizionării Ucrainei la o viitoare reuniune.

Altfel, în Marea Britanie s-au antrenat 30,000 de militari ucraineni, în cel mai amplu program de pregătire militară de la Al Doilea Război Mondial. Numărul soldaților ucraineni instruiți de către Forțele Armate ale Regatului Unit a ajuns la 52,000. Programul de antrenament militar britanic se numește Op Interflex.

Programul de antrenament militar, cunoscut ca Op Interflex, a fost înființat după suspendarea programului Op Orbital desfășurat în Ucraina, ca urmare a bombardării acesteia la scară largă de către Rusia din 24 februarie 2022.

Militarii ucraineni care au luat parte la programul Op Interflex au fost instruiți cum să supraviețuiască pe timp de război, să fie mai eficienți în luptele din prima linie și să se reorganizeze.

De asemenea, ucrainenii au învățat cum să-și accelereze înaintarea în operațiunile de contraofensivă.

Potrivit site-ului guvernamental britanic, s-au alăturat programului țări aliate din NATO, precum România, Canada, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Lituania. S-au mai implicat Australia, Noua Zeelandă și Suedia, state non-membre NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.