UE se consultă cu cetățenii. A lansat o platformă în 24 de limbi unde se pot oferi păreri despre viitorul Uniunii

Comisia Europeană (CE) a anunțat lansarea unei platforme digitale în 24 de limbi, unde cetățenii sunt așteptați să facă schimb de opinii și idei cu privire la viitorul Europei.

Platforma este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își pot discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Conform CE, principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței, scrie Aleph News.

Platforma este creată în jurul unor temeni-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Acestea sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte de altă natură, cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă.

„Platforma reprezintă un instrument-cheie care le permite cetățenilor să participe și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie să ne asigurăm că vocile lor vor fi auzite și că vor contribui la procesul decizional, în pofida pandemiei de COVID-19. Democrația europeană, de natură reprezentativă și participativă, va continua să funcționeze orice s-ar întâmpla pentru că pe ea se bazează viitorul nostru comun”, a declarat David Sassoli, președintele Parlamentului European.

„Sănătatea, schimbările climatice, locurile de muncă bune și durabile într-o economie din ce în ce mai digitală, starea societăților noastre democratice: îi invităm pe cetățenii europeni să își facă auzită vocea, să își exprime preocupările și să ne spună care este Europa în care doresc să trăiască”, a spus Ursula von der Leyen, președintele CE.

#platforma #consultatii cu cetatenii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.