UE se retrage din Tratatul Cartei Energiei, pentru a grăbi trecerea la surse de energie regenerabilă

Ţările Uniunii Europene au convenit joi, 7 martie, să renunţe împreună la un tratat internaţional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citaţi de Reuters. Unele dintre prevederi apărau interesele producătorilor de combustibili fosili.

Tratatul Cartei Energiei din 1998, care permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care dăunează investiţiilor lor, a fost folosit în ultimii ani pentru a contesta măsurile care necesită închiderea fabricilor de combustibili fosili.

Miniştrii din ţările UE au convenit să renunţe la tratat la o întâlnire la Bruxelles, au declarat doi oficiali UE pentru Reuters.

Decizia va ajunge acum la Parlamentul European pentru a solicita acordul parlamentarilor. Acest lucru este considerat foarte probabil deoarece adunarea UE a cerut anterior să părăsească tratatul.

Bruxelles-ul a propus pentru prima dată o ieşire coordonată a UE din tratat în iulie, după ce state membre, inclusiv Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Spania şi Ţările de Jos, au anunţat planuri de a renunţa, majoritatea invocând preocupări legate de schimbările climatice.

Ţările UE au amânat până acum o decizie cu privire la ieşire, deoarece unele, cum ar fi Cipru şi Ungaria, erau dornice să rămână, în timp ce altele erau îngrijorate că eforturile de modernizare a tratatului se vor risipi odată cu plecarea lor.

Pentru a calma aceste griji, UE a propus săptămâna trecută ca, înainte de a pleca, ţările UE să permită adoptarea reformelor. Acea propunere pare să fi permis o înţelegere.

Ţările UE vor aproba propunerea de a accepta reformele tratatului în luna mai, a declarat pentru Reuters o sursă din preşedinţia UE a Belgiei, care va organiza discuţiile.

Aproximativ 50 de semnatari ai tratatului au fost de acord cu reformele anul trecut, dar au avut puţine şanse să intre în vigoare fără unda verde a UE.

Una dintre reformele cheie este reducerea la 10 ani de la 20 din perioada în care firmele energetice din state semnatare din afara UE, cum ar fi Japonia şi Turcia, ar beneficia de protecţie a investiţiilor existente în bloc.

#tratat #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România cu afaceri inclusiv în Republica Moldova, a anunțat că a vândut o participație de 5% din proiectul de explorare offshore Han Asparuh din Bulgaria către Bulgarian Energy Holding (BEH), companie deținută de statul bulgar. O tranzacție similară a fost realizată și de partenerul său, NewMed Energy Balkan Limited, astfel încât BEH intră în proiect cu o participație totală de 10%, potrivit profit.ro.

În urma tranzacției, structura consorțiului se modifică astfel: OMV Petrom rămâne operatorul proiectului, cu 45%, NewMed Energy deține tot 45%, iar BEH va avea 10%. Reprezentanții OMV Petrom precizează că BEH va suporta proporțional costurile aferente activităților de explorare și foraj.

CEO-ul NewMed Energy, Yossi Abu, a subliniat că intrarea Bulgariei în proiect consolidează cooperarea regională în domeniul energiei, iar conducerea BEH a arătat că participarea statului bulgar contribuie la întărirea securității energetice naționale.

Forajele de explorare în perimetrul Han Asparuh, situat în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, au început la sfârșitul anului 2025. Investiția pentru cele două sonde de explorare este estimată la aproximativ 170 de milioane de euro, cea mai mare parte a costurilor fiind acoperită de NewMed Energy, conform acordului dintre parteneri.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.