UE vede o perspectivă economică optimistă pentru Moldova. Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Ediția cu numărul 8 al podcastului „Dă sens banilor” oferă noutăți despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, în contextul calmării inflaționiste și care sunt prognozele pentru anul 2024.

Invitatul jurnalistei Lilianei Barbăroșie este managerul de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Josip Joric.

Specialistul în domeniu, aduce viziuni despre sprijinul european și care este rolul acestuia. De asemenea acesta relatează cum ar trebui Republica Moldova să atragă investițiile străine și ce proiecte sunt necesare pentru dezvoltarea sistemului financiar, dar și care sunt problemele pe care trebuie să le soluționeze statul nostru pentru a avea acces la fondurile europene.

„Moldova este o țară mică. Un lucru foarte important de avut în vedere pentru o astfel de structură a economiei este nevoia de a prioritiza și de a gândi strategic. Moldova nu este China, deci nu poate dezvolta toate sectoarele în același timp. Deci, este foarte important să alegeți. Ceea ce a făcut guvernul dumneavoastră în strategia de dezvoltare, și credem că este foarte bine, este că a ierarhizat anumite sectoare. Credem că sunt bine alese și că reflectă anumite avantaje comparative pe care le are Moldova. Aceste sectoare sunt, de exemplu, agricultura, TIC, anumite sectoare de dezvoltare tehnologică. Este foarte important să avem în vedere, de asemenea, că atunci când vorbim despre un domeniu, este necesar să investim eforturi suplimentare pentru a avansa în lanțul valoric în aceste sectoare. Acesta este poate un mod fantezist de a spune că ar trebui să generați produse mai sofisticate și să adăugați mai multă valoare comparativ cu ceea ce faceți în prezent. Deci, generarea de produse agricole este excelentă. Aveți produse agricole excelente și beneficiem cu toții de ele pentru că consumăm mâncare excelentă. Dar dacă utilizați aceste produse agricole pentru a fabrica, de exemplu, produse cosmetice sau pentru a produce gem în loc să creșteți doar niște fructe, atunci le puteți vinde la nivel global la un preț mai mare. Și cred că aceasta este abordarea corectă pe care Moldova ar trebui să o adopte pentru a atrage investitorii în acele sectoare care sunt mai sus în lanțul valoric, pentru că acest lucru vă va ajuta cu exporturile și apoi, în cele din urmă, va transfera mai multe beneficii cetățenilor.”

La finalul ediției, expertul Josip Joric a explicat ce reprezintă Uniunea Europeană și care sunt avanatajele economice ale statutului de candidat, cum funcționează piața de capital și de ce are nevoie Banca Națională a Moldovei.

Inteviul integral, poate fi vizionat mai jos.

#podcast #Investiții #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.