UE vs AI. Instrumentele de recunoaştere facială, chatbot, generatoarele de imagini şi „deep fake”, drastic reglementate

14 Iun. 2023, 19:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 19:18 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană intenţionează să stabilească primul cadru legal din lume împotriva inteligenţei artificiale.

În şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, poziţia sa cu privire la „Legea privind inteligenţa artificială” , o propunere de regulament depusă în aprilie 2021 de Comisia Europeană, citată de mediafax.ro.

Deputaţii europeni cer noi interdicţii privind recunoaşterea facială în locuri publice prin sisteme dedicate.

Textul trebuie să facă acum obiectul unei serii de negocieri între diferitele instituţii în vederea încheierii unui acord. Comisarul Thierry Breton, care a transmis textul împreună cu colegul său Margrethe Vestager, a cerut ca procesul să se încheie în  „lunile următoare” . „AI ridică multe întrebări din punct de vedere social, etic şi economic. (…) Este vorba despre acţionarea rapidă şi asumarea responsabilităţii ”, a spus el miercuri. Dar regulamentul nu va intra în vigoare înainte de 2026, în cel mai bun caz.

Proiectul european se bazează pe o clasificare a inteligenţelor artificiale în funcţie de nivelul de „riscuri” pe care le prezintă. UE intenţionează astfel să interzică sistemele care prezintă un „risc inacceptabil” deoarece constituie o „ameninţare pentru oameni”.

Această categorie include în special „sisteme de identificare biometrică în timp real şi de la distanţă”, cum ar fi recunoaşterea facială în locuri publice.

Proiectul de regulament prezentat de Comisia Europeană prevede însă excepţii pentru ca poliţia să poată avea acces la aceste dispozitive de identificare, sub rezerva deţinerii unei autorizaţii judiciare sau administrative, pentru prevenirea unui atac terorist, pentru căutarea copiilor daţi dispăruţi sau a unei persoane supuse la un mandat european după o „crimă gravă”.

În plus, Uniunea Europeană intenţionează să interzică sistemele de rating social, care au ca scop clasificarea persoanelor în funcţie de comportamentul lor sau de statutul lor socio-economic. Un astfel de sistem de evaluare există deja în China pentru a accesa anumite servicii, precum transportul.

Tehnologiile care vizează manipularea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii sau persoanele cu dizabilităţi, sunt, de asemenea, vizate de regulament. Acestea includ, de exemplu, jucării echipate cu asistenţi vocali care ar încuraja un comportament periculos, detaliază prezentarea proiectului de regulament al Comisiei.

În cele din urmă, această categorie include şi sisteme care utilizează „manipulări subliminale” (prin, de exemplu, ultrasunete) care pot duce la pericol fizic sau psihologic pentru utilizatorii care sunt expuşi la acesta.

Europarlamentarii sunt preocupaţi şi de inteligenţa artificială utilizată în domenii sensibile, cum ar fi gestionarea şi operarea infrastructurii critice, educaţia, resursele umane, aplicarea legii sau chiar gestionarea migraţiei şi controlului la frontieră.

Deputaţii au adăugat la această listă şi sistemele folosite „pentru a influenţa alegătorii în timpul campaniilor politice”, precum şi dispozitivele „sisteme de recomandare folosite de platformele de social media”, detaliază un comunicat de presă al Parlamentului.

Proiectul de regulament intenţionează, de asemenea, să ia mai bine în considerare AI-urile de conţinut generativ, cum ar fi ChatGPT sau Midjourney, prin impunerea unor reguli de transparenţă asupra acestora, scrie FranceTV Info.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!