UE vs AI. Instrumentele de recunoaştere facială, chatbot, generatoarele de imagini şi „deep fake”, drastic reglementate

14 Iun. 2023, 19:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 19:18 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană intenţionează să stabilească primul cadru legal din lume împotriva inteligenţei artificiale.

În şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, poziţia sa cu privire la „Legea privind inteligenţa artificială” , o propunere de regulament depusă în aprilie 2021 de Comisia Europeană, citată de mediafax.ro.

Deputaţii europeni cer noi interdicţii privind recunoaşterea facială în locuri publice prin sisteme dedicate.

Textul trebuie să facă acum obiectul unei serii de negocieri între diferitele instituţii în vederea încheierii unui acord. Comisarul Thierry Breton, care a transmis textul împreună cu colegul său Margrethe Vestager, a cerut ca procesul să se încheie în  „lunile următoare” . „AI ridică multe întrebări din punct de vedere social, etic şi economic. (…) Este vorba despre acţionarea rapidă şi asumarea responsabilităţii ”, a spus el miercuri. Dar regulamentul nu va intra în vigoare înainte de 2026, în cel mai bun caz.

Proiectul european se bazează pe o clasificare a inteligenţelor artificiale în funcţie de nivelul de „riscuri” pe care le prezintă. UE intenţionează astfel să interzică sistemele care prezintă un „risc inacceptabil” deoarece constituie o „ameninţare pentru oameni”.

Această categorie include în special „sisteme de identificare biometrică în timp real şi de la distanţă”, cum ar fi recunoaşterea facială în locuri publice.

Proiectul de regulament prezentat de Comisia Europeană prevede însă excepţii pentru ca poliţia să poată avea acces la aceste dispozitive de identificare, sub rezerva deţinerii unei autorizaţii judiciare sau administrative, pentru prevenirea unui atac terorist, pentru căutarea copiilor daţi dispăruţi sau a unei persoane supuse la un mandat european după o „crimă gravă”.

În plus, Uniunea Europeană intenţionează să interzică sistemele de rating social, care au ca scop clasificarea persoanelor în funcţie de comportamentul lor sau de statutul lor socio-economic. Un astfel de sistem de evaluare există deja în China pentru a accesa anumite servicii, precum transportul.

Tehnologiile care vizează manipularea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii sau persoanele cu dizabilităţi, sunt, de asemenea, vizate de regulament. Acestea includ, de exemplu, jucării echipate cu asistenţi vocali care ar încuraja un comportament periculos, detaliază prezentarea proiectului de regulament al Comisiei.

În cele din urmă, această categorie include şi sisteme care utilizează „manipulări subliminale” (prin, de exemplu, ultrasunete) care pot duce la pericol fizic sau psihologic pentru utilizatorii care sunt expuşi la acesta.

Europarlamentarii sunt preocupaţi şi de inteligenţa artificială utilizată în domenii sensibile, cum ar fi gestionarea şi operarea infrastructurii critice, educaţia, resursele umane, aplicarea legii sau chiar gestionarea migraţiei şi controlului la frontieră.

Deputaţii au adăugat la această listă şi sistemele folosite „pentru a influenţa alegătorii în timpul campaniilor politice”, precum şi dispozitivele „sisteme de recomandare folosite de platformele de social media”, detaliază un comunicat de presă al Parlamentului.

Proiectul de regulament intenţionează, de asemenea, să ia mai bine în considerare AI-urile de conţinut generativ, cum ar fi ChatGPT sau Midjourney, prin impunerea unor reguli de transparenţă asupra acestora, scrie FranceTV Info.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.