UE vs AI. Instrumentele de recunoaştere facială, chatbot, generatoarele de imagini şi "deep fake", drastic reglementate

Uniunea Europeană intenţionează să stabilească primul cadru legal din lume împotriva inteligenţei artificiale.

În şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, poziţia sa cu privire la „Legea privind inteligenţa artificială” , o propunere de regulament depusă în aprilie 2021 de Comisia Europeană, citată de mediafax.ro.

Deputaţii europeni cer noi interdicţii privind recunoaşterea facială în locuri publice prin sisteme dedicate.

Textul trebuie să facă acum obiectul unei serii de negocieri între diferitele instituţii în vederea încheierii unui acord. Comisarul Thierry Breton, care a transmis textul împreună cu colegul său Margrethe Vestager, a cerut ca procesul să se încheie în „lunile următoare” . „AI ridică multe întrebări din punct de vedere social, etic şi economic. (…) Este vorba despre acţionarea rapidă şi asumarea responsabilităţii ”, a spus el miercuri. Dar regulamentul nu va intra în vigoare înainte de 2026, în cel mai bun caz.

Proiectul european se bazează pe o clasificare a inteligenţelor artificiale în funcţie de nivelul de „riscuri” pe care le prezintă. UE intenţionează astfel să interzică sistemele care prezintă un „risc inacceptabil” deoarece constituie o „ameninţare pentru oameni”.

Această categorie include în special „sisteme de identificare biometrică în timp real şi de la distanţă”, cum ar fi recunoaşterea facială în locuri publice.

Proiectul de regulament prezentat de Comisia Europeană prevede însă excepţii pentru ca poliţia să poată avea acces la aceste dispozitive de identificare, sub rezerva deţinerii unei autorizaţii judiciare sau administrative, pentru prevenirea unui atac terorist, pentru căutarea copiilor daţi dispăruţi sau a unei persoane supuse la un mandat european după o „crimă gravă”.

În plus, Uniunea Europeană intenţionează să interzică sistemele de rating social, care au ca scop clasificarea persoanelor în funcţie de comportamentul lor sau de statutul lor socio-economic. Un astfel de sistem de evaluare există deja în China pentru a accesa anumite servicii, precum transportul.

Tehnologiile care vizează manipularea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii sau persoanele cu dizabilităţi, sunt, de asemenea, vizate de regulament. Acestea includ, de exemplu, jucării echipate cu asistenţi vocali care ar încuraja un comportament periculos, detaliază prezentarea proiectului de regulament al Comisiei.

În cele din urmă, această categorie include şi sisteme care utilizează „manipulări subliminale” (prin, de exemplu, ultrasunete) care pot duce la pericol fizic sau psihologic pentru utilizatorii care sunt expuşi la acesta.

Europarlamentarii sunt preocupaţi şi de inteligenţa artificială utilizată în domenii sensibile, cum ar fi gestionarea şi operarea infrastructurii critice, educaţia, resursele umane, aplicarea legii sau chiar gestionarea migraţiei şi controlului la frontieră.

Deputaţii au adăugat la această listă şi sistemele folosite „pentru a influenţa alegătorii în timpul campaniilor politice”, precum şi dispozitivele „sisteme de recomandare folosite de platformele de social media”, detaliază un comunicat de presă al Parlamentului.

Proiectul de regulament intenţionează, de asemenea, să ia mai bine în considerare AI-urile de conţinut generativ, cum ar fi ChatGPT sau Midjourney, prin impunerea unor reguli de transparenţă asupra acestora, scrie FranceTV Info.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reglementari #AI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.