UE vs AI. Instrumentele de recunoaştere facială, chatbot, generatoarele de imagini şi „deep fake”, drastic reglementate

14 Iun. 2023, 19:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 19:18 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană intenţionează să stabilească primul cadru legal din lume împotriva inteligenţei artificiale.

În şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, poziţia sa cu privire la „Legea privind inteligenţa artificială” , o propunere de regulament depusă în aprilie 2021 de Comisia Europeană, citată de mediafax.ro.

Deputaţii europeni cer noi interdicţii privind recunoaşterea facială în locuri publice prin sisteme dedicate.

Textul trebuie să facă acum obiectul unei serii de negocieri între diferitele instituţii în vederea încheierii unui acord. Comisarul Thierry Breton, care a transmis textul împreună cu colegul său Margrethe Vestager, a cerut ca procesul să se încheie în  „lunile următoare” . „AI ridică multe întrebări din punct de vedere social, etic şi economic. (…) Este vorba despre acţionarea rapidă şi asumarea responsabilităţii ”, a spus el miercuri. Dar regulamentul nu va intra în vigoare înainte de 2026, în cel mai bun caz.

Proiectul european se bazează pe o clasificare a inteligenţelor artificiale în funcţie de nivelul de „riscuri” pe care le prezintă. UE intenţionează astfel să interzică sistemele care prezintă un „risc inacceptabil” deoarece constituie o „ameninţare pentru oameni”.

Această categorie include în special „sisteme de identificare biometrică în timp real şi de la distanţă”, cum ar fi recunoaşterea facială în locuri publice.

Proiectul de regulament prezentat de Comisia Europeană prevede însă excepţii pentru ca poliţia să poată avea acces la aceste dispozitive de identificare, sub rezerva deţinerii unei autorizaţii judiciare sau administrative, pentru prevenirea unui atac terorist, pentru căutarea copiilor daţi dispăruţi sau a unei persoane supuse la un mandat european după o „crimă gravă”.

În plus, Uniunea Europeană intenţionează să interzică sistemele de rating social, care au ca scop clasificarea persoanelor în funcţie de comportamentul lor sau de statutul lor socio-economic. Un astfel de sistem de evaluare există deja în China pentru a accesa anumite servicii, precum transportul.

Tehnologiile care vizează manipularea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii sau persoanele cu dizabilităţi, sunt, de asemenea, vizate de regulament. Acestea includ, de exemplu, jucării echipate cu asistenţi vocali care ar încuraja un comportament periculos, detaliază prezentarea proiectului de regulament al Comisiei.

În cele din urmă, această categorie include şi sisteme care utilizează „manipulări subliminale” (prin, de exemplu, ultrasunete) care pot duce la pericol fizic sau psihologic pentru utilizatorii care sunt expuşi la acesta.

Europarlamentarii sunt preocupaţi şi de inteligenţa artificială utilizată în domenii sensibile, cum ar fi gestionarea şi operarea infrastructurii critice, educaţia, resursele umane, aplicarea legii sau chiar gestionarea migraţiei şi controlului la frontieră.

Deputaţii au adăugat la această listă şi sistemele folosite „pentru a influenţa alegătorii în timpul campaniilor politice”, precum şi dispozitivele „sisteme de recomandare folosite de platformele de social media”, detaliază un comunicat de presă al Parlamentului.

Proiectul de regulament intenţionează, de asemenea, să ia mai bine în considerare AI-urile de conţinut generativ, cum ar fi ChatGPT sau Midjourney, prin impunerea unor reguli de transparenţă asupra acestora, scrie FranceTV Info.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!