Ukrainska Pravda: În timp ce Rusia ucide ucraineni, elita rusă huzurește la Viena, în ciuda sancțiunilor UE

10 Dec. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Dec. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

În ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, mulți ruși bogați continuă să locuiască sau să își petreacă vacanța în Europa, în special în capitala Austriei, Viena, arată o anchetă a jurnalistului Mihailo Tkaci pentru Ukrainska Pravda.

„În timp ce Rusia comite crimă după crimă în Ucraina, cetățenii săi se bucură de viață în Europa, ocupând imperceptibil dar sistematic capitala Austriei cu banii regimului de la Kremlin. Dacă se ia doar exemplul Vienei, se poate realiza cât de importantă este Uniunea Europeană pentru elitele ruse. Asta în timp ce autoritățile ruse – de multe ori cu consimțământul tacit și chiar mai des cu sprijinul acelorași elite – au discreditat această Uniunea Europeană și țările civilizate în general de ani de zile”, se arată în anchetă.
În septembrie și octombrie, jurnalistul a filmat pe străzile Vienei mulți ruși, care s-au dovedit a nu fi săraci, ba chiar susținători deschiși ai războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

De exemplu, unul dintre rușii cu care Mihailo Tkaci a reușit să vorbească a spus că nu sprijină războiul și că i-a creat multe probleme în mod direct, în special, rudele lui nu îl pot vizita la Viena. El i-a mai numit pe ruși, care trăiesc și muncesc de mult în Europa, „cei mai afectați oameni” în această situație.

Mai târziu, jurnalistul a aflat că numele acestui bărbat este Viaceslav Verhov, contabil șef și membru al consiliului de administrație al celei mai mari companii rusești producătoare de petrol „Lukoil”. În martie anul acesta, el a cumpărat acțiuni Lukoil în valoare de 50 de milioane de ruble.
Colegul lui Verhov la Lukoil, Oleg Pașaev, care este vicepreședintele companiei pentru vânzarea produselor petroliere, a fost fotografiat la Viena.

Jurnaliştii l-au filmat și pe fostul prim-ministru rus Viktor Zubkov, care a ocupat această funcţie până în 2012, părăsind un hotel vienez de 5 stele. Din 2012, el lucrează ca reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin la interacțiunea cu forumul țărilor exportatoare de gaze.

De asemenea, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Sankt Petersburg, un partener de afaceri al fostului ministru al Apărării al Rusiei Anatoli Serdiukov, proprietarul grupului industrial „Soyuz” Aleksnder Usov și mulți alți ruși au fost văzuți pe străzile Vienei.

Iar, cazurile de ruși care se sustrag sancținilor nu sunt doar în Austria. În Italia, un iaht de lux deţinut de oligarhul rus Dmitri Mazepin, care a fost confiscat în temeiul sancţiunilor UE, a dispărut în mod misterios dintr-un port de pe insula italiană Sardinia în această vară.

Aldabra, nava de 22 de metri deţinută de Dmitri Mazepin, a fost văzută ultima dată pe insula italiană în vară. Miliardarul rus este proprietar al unei companii de îngrăşăminte şi este tatăl fostului pilot de Formula 1 Nikita Mazepin.

Vasul, care ar valora între 700.000 de euro şi 1 milion de euro, era ancorat în portul Olbia şi fusese confiscat în martie, când Mazepin a fost inclus pe lista de sancţiuni, în săptămânile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina. Iahtul a rămas acolo până în iunie, când a dispărut cu câteva ore înainte de a se confirma oficial că aparţine lui Mazepin.

„Mazepin ştia că se află pe listă, dar a reuşit să profite la maximum de perioada în care noi lucram pentru a stabili că vasul îi aparţinea, deoarece trebuia să investigăm lanţul de proprietate”, a declarat o sursă din cadrul brigăzii de poliţie financiară din Sardinia. „Eram în curs de confirmare a proprietăţii, când a fost luată”, a mai spus sursa The Guardian.

Poliţia a declarat că Mazepin a angajat o companie străină, care, la rândul ei, a angajat un căpitan din Sardinia pentru a duce iahtul departe de Italia.

O investigaţie a poliţiei financiare din Olbia a descoperit că iahtul a făcut o escală în micul port Biserta din Tunisia, dar nu se ştie unde se află în prezent.

Poliţia a declarat că Mazepin, compania implicată în organizarea mutării vasului şi căpitanul, care susţine că nu ştia că nava aparţinea oligarhului, riscă amenzi de până la 500.000 de euro pentru scoaterea ilegală a navei din Italia.

Este primul caz cunoscut în Italia al unui rus cu active îngheţate în această ţară care reuşeşte să se sustragă sancţiunilor UE.

„Acest iaht nici măcar nu părăsise Sardinia înainte. Aşa că se poate observa o atitudine care, în mod evident, a avut ca scop evitarea regulilor”, a comentat sursa din poliţie.

O vilă din Sardinia deţinută de Mazepin se numără, de asemenea, printre bunurile deţinute de cetăţeni ruşi şi puse sub sechestru. Sardinia era o destinaţie preferată a oligarhilor ruşi înainte de războiul din Ucraina. Mazepin a cumpărat vila, numită Rocky Ram, de la Carlo De Benedetti, un om de afaceri italian şi fost proprietar al ziarului La Repubblica.

O maşină de lux de 600.000 de euro, construită pentru a rezista la gloanţe şi explozibili, aparţinând lui Alişer Usmanov, fost acţionar al clubului de fotbal Arsenal, se numără, de asemenea, printre bunurile confiscate în Sardinia.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!