ULTIMĂ ORĂ! Cine va fi noul ambasador al UE în Republica Moldova? Când își începe mandatul

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a anunțat vineri, 2 iulie, mai multe numiri pentru funcții superioare în cadrul Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE), printre care se numără cea a lui Janis Mazeiks în calitate de șef al delegației Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Realitatea.md scrie cu referire la o sursă oficială că Janis Mazeiks urmează să preia atribuțiile începând cu 1 septembrie curent.

Pe lângă el, alți 18 oficiali au devenit șefi ai Delegației în diverse țări și la fel își vor exercita din plin funcția de la toamnă.

Despre faptul că anume Janis Mazeiks va prelua mandatul se vehicula încă acum două luni. Atunci, Ministerul de Externe de la noi a preferat să nu confirme zvonurile.

Este licențiat în științe politice la Universitatea din Letonia și masterand în drepturile omului și democratizare, la Universitatea din Padova, Italia.

S-a lansat în diplomație în anul 1995, deținând mai multe funcții, atât în aparatul central, cât și în misiuni. 3 ani a fost Reprezentantul Permanent al Letoniei pe lângă Consiliul Europei. A fost șeful Departamentului organizații internaționale și drepturile omului.

În perioada 2006-2007 a fost consilierul președintelui leton pe politică externă. În 2007-2011 a fost ambasador, Reprezentantul permanent al Letoniei pe lângă ONU la Geneva, iar în 2013 -2018 ambasador, Reprezentantul permanent al Letoniei pe lângă ONU la New York.

În prezent, Janis Mazeiks este subsecretar de stat, director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Amintim că Peter Michalko este ambasador UE în țară deja de 4 ani. Și-a început mandatul în 2017 care a expirat în primăvara anului 2021. Cel din urmă a preluat atribuțiile de la Pirkka Tapiola, acum deja atribuțiile sale vor fi preluate de Janis Mazeiks, la fel, pentru un mandat de 4 ani.

#delegatia ue #amsador #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.