ULTIMĂ ORĂ! Termoelectrica S.A. are un nou director general interimar. Cine îi ia locul lui Veaceslav Eni

Societatea pe acțiuni Termoelectrica va fi condusă de astăzi de un nou director general interimar. Este vorba despre Vasile Leu, doctor în științe tehnice cu o experiență de aproape 25 de ani de activitate. Acesta îi ia locul lui Veaceslav Eni, fostul director interimar al Termoelectrica.

Noua conducere a fost prezentată echipei de către directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, dar și de președintele Consiliului Societății pe Acțiuni Termoelectrica, Sergiu Chicu.

Șeful APP a urat succes directorului general interimar și l-a încurajat să promoveze transparența, eficiența și obiectivitatea.

„Sper ca noul director interimar să producă schimbări care să mărească eficiența instituției, dar și a colectivului. Prioritatea pe care trebuie să se pună accent este eliminarea fenomenului de corupție la toate nivele. Vă încurajez să adoptați principii de transparență, să promovați valori noi și un management corporativ exemplar. Probabil că voi, echipa care lucrați aici, constituiți împreună secole întregi de muncă și experiență profesională. Sunteți cei care creați atmosfera caldă și plăcută din casele cetățenilor. Iată de ce e important să atragem atenție acestui sector atât de strategic pentru țara noastră”, a subliniat Eugeniu COZONAC.

Vasile Leu a declarat că va pune accent pe câteva idei de bază, cum ar fi: funcționalitatea și solvabilitatea întreprinderii, conlucrarea cu autoritățile centrale și locale, dar și gestionarea eficientă a datoriilor acumulate pentru consumul de gaze naturale.

Licențiat în urbanism și arhitectură, doctor în științe tehnice, Vasile Leu are o experiență de circa 25 de ani în domeniul energetic. Acesta a activat anterior ca inginer coordonator al Laboratorului Dirijarea Proceselor Termice prin metode electrice, apoi a fost șef adjunct al Direcției principale Termoenergetică din cadrul Ministerului Energeticii. În perioada 2003-2014 a deținut funcția de Director Tehnic în cadrul Societății pe Acțiuni „Termocom”, iar din 2014 și până în prezent a deținut funcția de Șef al secției investiții energie termică și cogenerare a Departamentului gaze naturale și energie termică din cadrul ANRE.

Amintim că, Veaceslav Eni, fostul director al instituției, și-a dat demisia luni, 29 noiembrie. Anunțul a fost făcut de către reprezentanții de la Termoelectrica într-un comunicat de presă. De asemenea, acesta este bănuit de îmbogățire ilicită.

#director general interimar #vasile leu #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.