Ultima zvâcnire! Armand Goșu: Putin se va prăbuși. Gata, se termină!

Criza din Ucraina va grăbi prăbușirea regimului Putin. Nu în câteva zile, dar se va prăbuși. Natural ar fi ca elita din jurul lui Putin să vrea să se salveze. Nu îl mai văd pe Putin controlând situația. Perioada de sărăcie dramatică din anii ’80 din URSS ar putea să fie parfum față de ceea ce urmează acum în Rusia, afirmă istoricul român, al spaţiului ex-sovietic, Armand Goșu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Armand Goșu explică de ce Vladimir Putin a ratat planul pentru Ucraina: „a crezut ce i-au spus serviciile secrete. Asta se întâmplă când serviciile sunt militarizate, deprofesionalizate, s-au specializat în represiune, fac mai mult politică, în loc să obțină și să analizeze onest informații. FSB se aștepta că 40% din armată va dezerta”.

În opinia lui Armand Goșu, „rușii sunt vinovați pentru situația de acum. Pasivitatea lor e de vină. Un sfert din populația Moscovei are bunici, străbunici, rude în Ucraina. Înțeleg că îi sună și le cer iertare pentru ce face Putin. În loc să ceri iertare, de ce nu protestezi?”

„În funcție de cum va evolua criza, nu exclud ca Ucraina să primească un pachet special care să presupună și o negociere rapidă. În UE ar deveni un jucător important. Uniunii i-ar conveni să se extindă cu o țară de dimensiunea și cu poziția Ucrainei, însă elita din România n-ar fi entuziasmată”.

Potrivit lui Goșu, Rusia se îndreaptă spre un război lung, spre pierderi foarte mari, costuri politice mari, costurile economice sunt deja imense. SWIFT, blocarea rezervelor Băncii Centrale. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istorie.

„Se prăbușește rubla, începe panica economică. Luni a fost la Kremlin ședință cu șefa Băncii Centrale a Rusiei, o doamnă foarte elegantă. Întotdeauna gravitatea mesajelor ei era judecată după broșele pe care le purta la conferințele de presă. Luni nu a avut nicio broșă și a venit îmbrăcată în negru. A fost clar că e dezastru”, a punctat istoricul.

#regim #oligarhi #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.