Ultima zvâcnire! Armand Goșu: Putin se va prăbuși. Gata, se termină!

Criza din Ucraina va grăbi prăbușirea regimului Putin. Nu în câteva zile, dar se va prăbuși. Natural ar fi ca elita din jurul lui Putin să vrea să se salveze. Nu îl mai văd pe Putin controlând situația. Perioada de sărăcie dramatică din anii ’80 din URSS ar putea să fie parfum față de ceea ce urmează acum în Rusia, afirmă istoricul român, al spaţiului ex-sovietic, Armand Goșu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Armand Goșu explică de ce Vladimir Putin a ratat planul pentru Ucraina: „a crezut ce i-au spus serviciile secrete. Asta se întâmplă când serviciile sunt militarizate, deprofesionalizate, s-au specializat în represiune, fac mai mult politică, în loc să obțină și să analizeze onest informații. FSB se aștepta că 40% din armată va dezerta”.

În opinia lui Armand Goșu, „rușii sunt vinovați pentru situația de acum. Pasivitatea lor e de vină. Un sfert din populația Moscovei are bunici, străbunici, rude în Ucraina. Înțeleg că îi sună și le cer iertare pentru ce face Putin. În loc să ceri iertare, de ce nu protestezi?”

„În funcție de cum va evolua criza, nu exclud ca Ucraina să primească un pachet special care să presupună și o negociere rapidă. În UE ar deveni un jucător important. Uniunii i-ar conveni să se extindă cu o țară de dimensiunea și cu poziția Ucrainei, însă elita din România n-ar fi entuziasmată”.

Potrivit lui Goșu, Rusia se îndreaptă spre un război lung, spre pierderi foarte mari, costuri politice mari, costurile economice sunt deja imense. SWIFT, blocarea rezervelor Băncii Centrale. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istorie.

„Se prăbușește rubla, începe panica economică. Luni a fost la Kremlin ședință cu șefa Băncii Centrale a Rusiei, o doamnă foarte elegantă. Întotdeauna gravitatea mesajelor ei era judecată după broșele pe care le purta la conferințele de presă. Luni nu a avut nicio broșă și a venit îmbrăcată în negru. A fost clar că e dezastru”, a punctat istoricul.

#regim #oligarhi #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 27 din 83 în clasamentul țărilor cu datorii către Fondul Monetar Internațional, cu aproximativ 1,016 miliarde de dolari, adică în jur de 4,6% din PIB. Țara este poziționată între Benin, care are circa 1,163 miliarde de dolari, și Madagascar, cu aproximativ 988 de milioane.

Datele provin dintr-o analiză realizată de Iswardi Ishak și publicată de Visual Capitalist, care arată distribuția globală a creditelor acordate de FMI, potrivit situației din aprilie 2026. Potrivit acesteia, peste 80 de state din toate regiunile lumii au împrumuturi active, iar presiunile economice determină tot mai multe guverne să apeleze la această instituție.

În fruntea clasamentului se află Argentina, cu peste 60 de miliarde de dolari datorii, de aproape patru ori mai mult decât Ucraina, care ocupă locul doi, cu aproximativ 15,5 miliarde de dolari. Urmează Egipt, Pakistan și Ecuador, fiecare cu peste 10 miliarde de dolari.

Spre finalul listei, sumele coboară la câteva sute sau zeci de milioane. Georgia are aproximativ 466 milioane de dolari, Kosovo – 205 milioane, iar Armenia – 71 milioane. Cele mai mici datorii sunt înregistrate de state precum Tonga, cu circa 20 de milioane, Lesotho, cu 15 milioane, și Insulele Solomon, cu aproximativ 9 milioane de dolari.

Analiza mai arată că cele mai multe state debitoare sunt din Africa, însă acestea au, în general, împrumuturi mai mici. Țările ajung să apeleze la FMI, de regulă, în perioade de criză economică, atunci când nu mai pot acoperi importurile sau datoriile externe, când moneda națională se devalorizează puternic sau când deficitele bugetare scapă de sub control. De exemplu, Argentina a apelat în mod repetat la FMI din cauza inflației și instabilității valutare, iar Sri Lanka și Pakistan au recurs la finanțare în contextul presiunilor mari ale datoriei externe.

Amintim că autoritățile de la Chișinău vor să negocieze un nou acord cu FMI, iar miza este pe sprijin suplimentar pentru reformarea sistemului fiscal și stimularea economiei.