Ultima zvâcnire! Armand Goșu: Putin se va prăbuși. Gata, se termină!

Criza din Ucraina va grăbi prăbușirea regimului Putin. Nu în câteva zile, dar se va prăbuși. Natural ar fi ca elita din jurul lui Putin să vrea să se salveze. Nu îl mai văd pe Putin controlând situația. Perioada de sărăcie dramatică din anii ’80 din URSS ar putea să fie parfum față de ceea ce urmează acum în Rusia, afirmă istoricul român, al spaţiului ex-sovietic, Armand Goșu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Armand Goșu explică de ce Vladimir Putin a ratat planul pentru Ucraina: „a crezut ce i-au spus serviciile secrete. Asta se întâmplă când serviciile sunt militarizate, deprofesionalizate, s-au specializat în represiune, fac mai mult politică, în loc să obțină și să analizeze onest informații. FSB se aștepta că 40% din armată va dezerta”.

În opinia lui Armand Goșu, „rușii sunt vinovați pentru situația de acum. Pasivitatea lor e de vină. Un sfert din populația Moscovei are bunici, străbunici, rude în Ucraina. Înțeleg că îi sună și le cer iertare pentru ce face Putin. În loc să ceri iertare, de ce nu protestezi?”

„În funcție de cum va evolua criza, nu exclud ca Ucraina să primească un pachet special care să presupună și o negociere rapidă. În UE ar deveni un jucător important. Uniunii i-ar conveni să se extindă cu o țară de dimensiunea și cu poziția Ucrainei, însă elita din România n-ar fi entuziasmată”.

Potrivit lui Goșu, Rusia se îndreaptă spre un război lung, spre pierderi foarte mari, costuri politice mari, costurile economice sunt deja imense. SWIFT, blocarea rezervelor Băncii Centrale. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istorie.

„Se prăbușește rubla, începe panica economică. Luni a fost la Kremlin ședință cu șefa Băncii Centrale a Rusiei, o doamnă foarte elegantă. Întotdeauna gravitatea mesajelor ei era judecată după broșele pe care le purta la conferințele de presă. Luni nu a avut nicio broșă și a venit îmbrăcată în negru. A fost clar că e dezastru”, a punctat istoricul.

#regim #oligarhi #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.