Umilință cruntă pentru moldovenii veniți din Yerevan la Chișinău: Autoritatea Aeronautică nu a permis aterizarea

Serviciul Român de Informații (SRI) a intervenit asăzi, 14 iunie, de urgență pe Aeroportul Otopeni după ce un avion care urma să ajungă la Chișinău a solicitat o escală neprogramată la București. Pilotul zborului FLYONE 5F535 Erevan (Armenia) – Chișinău (Republica Moldova), operat de Mongolian Airways cu un Airbus A320, a decis să aterizeze de urgență din cauza unui scandal la bord și a unor amenințări din partea unor pasageri, potrivit BoardingPass.

Un apel la numărul unic de urgență 112 din Republica Moldova a anunțat prezența unei bombe la bordul aeronavei. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul Otopeni, unde SRI a început verificarea aeronavei și a bagajelor pasagerilor, majoritatea cetățeni ai Republicii Moldova. La bord se aflau aproximativ 170 de pasageri. Pirotehniștii și mai multe echipaje de poliție se aflau la fața locului.

În ciuda aterizării la București, autoritățile nu au permis debarcarea pasagerilor. După deservirea la sol a navei, potrivit surselor, avionul a fost întors spre Yerevan. În timpul pregătirilor pentru decolare, aeronava a fost oprită din nou. Conform surselor de la aeroportul din București, a fost activată celula anticriză și a fost declarat un incident de securitate aeronautică, solicitându-se intervenția autorităților competente. Pasagerii au provocat un scandal, solicitând să fie lăsați să iasă din avion.

Într-un comunicat de presă, Autoritatea Aeronautică Civilă de la Chișinău a declarat: „În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 870, operatorii aerieni au obligația de a notifica Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) cu privire la orice modificare a orarului de zbor și la zborurile adiționale, pentru a obține aprobarea prealabilă necesară. În cazul zborului RMO-EVN-RMO, aceste cerințe nu au fost respectate. Operatorul nu a notificat AAC despre modificările de orar cu 3 zile în prealabil, după cum prevede legislația. Ca urmare, acest zbor nu a primit aprobarea necesară. Autoritatea Aeronautică Civilă reiterează necesitatea respectării reglementărilor naționale de către operatorii aerieni.”

Fostul viceministru al justiției. Nicolae Eșanu a criticat dur situația într-o postare pe Facebook: „Putem desigur blama compania aeriană că nu a respectat termenul de notificare și desigur că poate chiar și fi sancționată, dar tare tâmpit trebuie să fii ca să-ți permiți să te joci cu soarta oamenilor și să redirecționezi nava care este deja în zbor pe un aeroport, unde evident tot nu depusese notificare!”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Erevan #flyone #cursa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.