Umilință totală pentru populație! Adevărata catastrofă a Moldovei. Mii de oameni, la limita sărăciei

Potrivit primului raport al guvernului Moldovei privind progresele în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, situația economică și socială din țară a fost grav afectată de mai multe factori precum criza energetică, inflația galopantă și războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate în raport este creșterea ratei sărăciei absolute la 31% în anul 2022.

Această creștere semnificativă a ratei sărăciei absolute marchează un pas înapoi pentru Moldova în eforturile sale de a combate sărăcia și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Datele prezentate în raport arată că, în ciuda unor îmbunătățiri temporare, procentul populației care trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi a crescut la 1,3% în 2022, iar procentul populației care trăiește cu mai puțin de 4,3 dolari pe zi a atins 6,1%. Rata sărăciei absolute a crescut de la 23% în 2018 la 31,1% în 2022, marcând cea mai înaltă cifră din 2014.

Raportul guvernamental identifică o serie de provocări care stau în calea progresului Moldovei în reducerea sărăciei, printre care se numără o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crize economice și schimbările climatice, dezechilibrele regionale și niveluri ridicate de sărăcie în comparație cu alte țări.

Cu toate acestea, raportul menționează și eforturile depuse de Guvern pentru a combate sărăcia, cum ar fi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, creșterea salariului minim, sprijinirea populației în sezonul rece și creșterea ponderii pensionarilor care primesc o pensie. Cu toate acestea, este clar că mai trebuie mult de făcut pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea sărăciei absolute la 10% din totalul populației.

În plus, presiunile inflaționiste ridicate cauzate de războiul din Ucraina au dus la o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor cu 5,9% în 2022, subliniind și mai mult vulnerabilitatea economică a țării. În acest context, se subliniază importanța continuării investițiilor în programe de protecție socială și în creșterea economică stabilă pentru a consolida reziliența Moldovei la șocurile externe.

În concluzie, Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește combaterea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Eforturile trebuie să continue pentru a aduce țara pe drumul dezvoltării durabile și pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel global în cadrul Agendei 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE