Umilință totală pentru populație! Adevărata catastrofă a Moldovei. Mii de oameni, la limita sărăciei

Potrivit primului raport al guvernului Moldovei privind progresele în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, situația economică și socială din țară a fost grav afectată de mai multe factori precum criza energetică, inflația galopantă și războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate în raport este creșterea ratei sărăciei absolute la 31% în anul 2022.

Această creștere semnificativă a ratei sărăciei absolute marchează un pas înapoi pentru Moldova în eforturile sale de a combate sărăcia și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Datele prezentate în raport arată că, în ciuda unor îmbunătățiri temporare, procentul populației care trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi a crescut la 1,3% în 2022, iar procentul populației care trăiește cu mai puțin de 4,3 dolari pe zi a atins 6,1%. Rata sărăciei absolute a crescut de la 23% în 2018 la 31,1% în 2022, marcând cea mai înaltă cifră din 2014.

Raportul guvernamental identifică o serie de provocări care stau în calea progresului Moldovei în reducerea sărăciei, printre care se numără o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crize economice și schimbările climatice, dezechilibrele regionale și niveluri ridicate de sărăcie în comparație cu alte țări.

Cu toate acestea, raportul menționează și eforturile depuse de Guvern pentru a combate sărăcia, cum ar fi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, creșterea salariului minim, sprijinirea populației în sezonul rece și creșterea ponderii pensionarilor care primesc o pensie. Cu toate acestea, este clar că mai trebuie mult de făcut pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea sărăciei absolute la 10% din totalul populației.

În plus, presiunile inflaționiste ridicate cauzate de războiul din Ucraina au dus la o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor cu 5,9% în 2022, subliniind și mai mult vulnerabilitatea economică a țării. În acest context, se subliniază importanța continuării investițiilor în programe de protecție socială și în creșterea economică stabilă pentru a consolida reziliența Moldovei la șocurile externe.

În concluzie, Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește combaterea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Eforturile trebuie să continue pentru a aduce țara pe drumul dezvoltării durabile și pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel global în cadrul Agendei 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.