Umilință totală pentru populație! Adevărata catastrofă a Moldovei. Mii de oameni, la limita sărăciei

19 Sept. 2023, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2023, 10:13 // Actual //  bani.md

Potrivit primului raport al guvernului Moldovei privind progresele în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, situația economică și socială din țară a fost grav afectată de mai multe factori precum criza energetică, inflația galopantă și războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate în raport este creșterea ratei sărăciei absolute la 31% în anul 2022.

Această creștere semnificativă a ratei sărăciei absolute marchează un pas înapoi pentru Moldova în eforturile sale de a combate sărăcia și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Datele prezentate în raport arată că, în ciuda unor îmbunătățiri temporare, procentul populației care trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi a crescut la 1,3% în 2022, iar procentul populației care trăiește cu mai puțin de 4,3 dolari pe zi a atins 6,1%. Rata sărăciei absolute a crescut de la 23% în 2018 la 31,1% în 2022, marcând cea mai înaltă cifră din 2014.

Raportul guvernamental identifică o serie de provocări care stau în calea progresului Moldovei în reducerea sărăciei, printre care se numără o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crize economice și schimbările climatice, dezechilibrele regionale și niveluri ridicate de sărăcie în comparație cu alte țări.

Cu toate acestea, raportul menționează și eforturile depuse de Guvern pentru a combate sărăcia, cum ar fi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, creșterea salariului minim, sprijinirea populației în sezonul rece și creșterea ponderii pensionarilor care primesc o pensie. Cu toate acestea, este clar că mai trebuie mult de făcut pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea sărăciei absolute la 10% din totalul populației.

În plus, presiunile inflaționiste ridicate cauzate de războiul din Ucraina au dus la o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor cu 5,9% în 2022, subliniind și mai mult vulnerabilitatea economică a țării. În acest context, se subliniază importanța continuării investițiilor în programe de protecție socială și în creșterea economică stabilă pentru a consolida reziliența Moldovei la șocurile externe.

În concluzie, Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește combaterea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Eforturile trebuie să continue pentru a aduce țara pe drumul dezvoltării durabile și pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel global în cadrul Agendei 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.