Umilință totală pentru populație! Adevărata catastrofă a Moldovei. Mii de oameni, la limita sărăciei

Potrivit primului raport al guvernului Moldovei privind progresele în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, situația economică și socială din țară a fost grav afectată de mai multe factori precum criza energetică, inflația galopantă și războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate în raport este creșterea ratei sărăciei absolute la 31% în anul 2022.

Această creștere semnificativă a ratei sărăciei absolute marchează un pas înapoi pentru Moldova în eforturile sale de a combate sărăcia și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Datele prezentate în raport arată că, în ciuda unor îmbunătățiri temporare, procentul populației care trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi a crescut la 1,3% în 2022, iar procentul populației care trăiește cu mai puțin de 4,3 dolari pe zi a atins 6,1%. Rata sărăciei absolute a crescut de la 23% în 2018 la 31,1% în 2022, marcând cea mai înaltă cifră din 2014.

Raportul guvernamental identifică o serie de provocări care stau în calea progresului Moldovei în reducerea sărăciei, printre care se numără o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crize economice și schimbările climatice, dezechilibrele regionale și niveluri ridicate de sărăcie în comparație cu alte țări.

Cu toate acestea, raportul menționează și eforturile depuse de Guvern pentru a combate sărăcia, cum ar fi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, creșterea salariului minim, sprijinirea populației în sezonul rece și creșterea ponderii pensionarilor care primesc o pensie. Cu toate acestea, este clar că mai trebuie mult de făcut pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea sărăciei absolute la 10% din totalul populației.

În plus, presiunile inflaționiste ridicate cauzate de războiul din Ucraina au dus la o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor cu 5,9% în 2022, subliniind și mai mult vulnerabilitatea economică a țării. În acest context, se subliniază importanța continuării investițiilor în programe de protecție socială și în creșterea economică stabilă pentru a consolida reziliența Moldovei la șocurile externe.

În concluzie, Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește combaterea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Eforturile trebuie să continue pentru a aduce țara pe drumul dezvoltării durabile și pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel global în cadrul Agendei 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.