Umilință totală pentru populație! Adevărata catastrofă a Moldovei. Mii de oameni, la limita sărăciei

Potrivit primului raport al guvernului Moldovei privind progresele în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, situația economică și socială din țară a fost grav afectată de mai multe factori precum criza energetică, inflația galopantă și războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate în raport este creșterea ratei sărăciei absolute la 31% în anul 2022.

Această creștere semnificativă a ratei sărăciei absolute marchează un pas înapoi pentru Moldova în eforturile sale de a combate sărăcia și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Datele prezentate în raport arată că, în ciuda unor îmbunătățiri temporare, procentul populației care trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi a crescut la 1,3% în 2022, iar procentul populației care trăiește cu mai puțin de 4,3 dolari pe zi a atins 6,1%. Rata sărăciei absolute a crescut de la 23% în 2018 la 31,1% în 2022, marcând cea mai înaltă cifră din 2014.

Raportul guvernamental identifică o serie de provocări care stau în calea progresului Moldovei în reducerea sărăciei, printre care se numără o economie subdezvoltată, investiții limitate, productivitate scăzută a muncii, vulnerabilitate la crize economice și schimbările climatice, dezechilibrele regionale și niveluri ridicate de sărăcie în comparație cu alte țări.

Cu toate acestea, raportul menționează și eforturile depuse de Guvern pentru a combate sărăcia, cum ar fi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, creșterea salariului minim, sprijinirea populației în sezonul rece și creșterea ponderii pensionarilor care primesc o pensie. Cu toate acestea, este clar că mai trebuie mult de făcut pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea sărăciei absolute la 10% din totalul populației.

În plus, presiunile inflaționiste ridicate cauzate de războiul din Ucraina au dus la o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor cu 5,9% în 2022, subliniind și mai mult vulnerabilitatea economică a țării. În acest context, se subliniază importanța continuării investițiilor în programe de protecție socială și în creșterea economică stabilă pentru a consolida reziliența Moldovei la șocurile externe.

În concluzie, Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește combaterea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Eforturile trebuie să continue pentru a aduce țara pe drumul dezvoltării durabile și pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel global în cadrul Agendei 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.