„Un buget hazardist făcut de hashtag-iști”, Durleșteanu face praf Guvernul

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a criticat modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2026. Ea afirmă că deciziile recente ale Guvernului cu privire la reducerea cheltuielilor indică probleme serioase de planificare financiară.

Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu a declarat că inițiativa autorităților de a reduce unele cheltuieli bugetare, deși primul trimestru al anului 2026 nu s-a încheiat încă, ar demonstra că bugetul a fost construit „haotic”, fără calcule economice solide.

Potrivit fostei ministre, această situație ar putea conduce inevitabil la o rectificare bugetară, întrucât cifrele planificate nu ar corespunde realităților economice.

„Guvernul vine cu decizii de reducere a cheltuielilor pentru 2026, în timp ce trimestrul I din 2026 nici măcar nu este închis. Aceasta arată clar că bugetul a fost făcut haotic, mai mult pe improvizații și trending social media decât pe calcule reale”, a scris Durleșteanu.

Ea a mai menționat că autoritățile ar putea invoca contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu pentru a explica eventuale creșteri ale inflației, în special prin scumpirea produselor petroliere și a gazelor naturale.

În același timp, Durleșteanu a criticat faptul că, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului armat din regiune, Guvernul nu ar fi prezentat încă măsuri concrete pentru atenuarea impactului asupra populației și economiei, în special asupra agricultorilor.

Fosta ministră a Finanțelor susține că cetățenii au nevoie de transparență și de o planificare responsabilă a banilor publici, iar deciziile guvernamentale ar trebui orientate spre susținerea populației, nu spre justificări legate de contextul geopolitic sau de așa-numitul „război cognitiv”.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să introducă un control strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul curent, în contextul presiunilor economice internaționale și al creșterii costurilor la energie și combustibili.

Conform documentului, instituțiile publice trebuie să reducă cu cel puțin 10% achizițiile care nu sunt considerate prioritare. De asemenea, premierul a cerut diminuarea cu minimum 20% a cheltuielilor pentru transportul de serviciu, inclusiv reducerea numărului de automobile aflate în dotarea instituțiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #criză #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.

#2030 #clasament mondial #crestere economica #FMI #Moldova