Un celebru investitor face valuri pe Wall Street, iar lumea pare să îl ia în serios. Ce predicție a făcut

Celebrul investitor Michael Burry a publicat un mesaj pe Twitter pe 27 iunie în care sugera că Rezerva Federală a SUA ar putea întrerupe sau chiar inversa campania de majorare a ratelor dobânzilor.

„Această supraofertă la retail este efectul Bullwhip. Căutaţi pe Google. Merită să înţelegeţi pentru eforturile dvs. de investiţii. Impulsuri deflaţioniste de la acest lucru- -> dezinflaţie în IPC mai târziu în acest an –> Fed se inversează pe rate şi QT –> Cicluri.”

Prin termenul „Efectul Bullwhip” investitorul face referire la efectele deflaţioniste ale retailerilor care deţin prea multe stocuri. Teoria este că, în cele din urmă, aceştia vor trebui să scadă preţurile pentru a se elibera de bunurile pe care le-au stocat.

Chestiunea stocurilor este în floare de câteva luni, dar abia recent – în ultima săptămână sau cam aşa ceva – a apărut un impuls deflaţionist pe pieţe. Majoritatea materiilor prime se află în modul de corecţie, indicele Bloomberg Commodity Index scăzând cu peste 10 procente din 9 iunie, deoarece metalele, energia şi materiile prime agricole au scăzut semnificativ faţă de maximele înregistrate. Chiar şi bumbacul a avut o serie de zile de limită în jos pe piaţa futures. Atunci când speculatorii au realizat pentru prima dată că inflaţia mai rapidă era inevitabilă, reacţia firească a fost să se îndrepte către mărfuri, iar indicele Bloomberg a crescut cu 43% de la începutul lunii decembrie. Dar acum, aceste câştiguri sunt anulate, scrie ZF.

În afară de comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată, despre care departamentul de comerţ a declarat la 27 iunie că au crescut cu 0,7 % în mai, mai mult decât se preconiza, datele economice s-au deteriorat. Indicele GDPNow al Băncii Rezervei Federale din Atlanta, foarte urmărit, care are ca scop urmărirea economiei în timp real, nu indică nicio creştere pentru acest trimestru. Sondajul Fed din Dallas privind intenţiile de producţie, publicat la 27 iunie, a scăzut la cel mai scăzut nivel din primele zile ale pandemiei, în mai 2020.

„Pulsiunile deflaţioniste” la care s-a referit Burry ar putea avea loc acum. Pare foarte probabil ca raportul privind indicele preţurilor de consum pentru luna iunie, programat pentru 13 iulie, să vină confortabil sub nivelul de 8,6% înregistrat în mai. Pentru a crede altfel, ar fi necesar să ignorăm un munte de date economice.

În perioadele inflaţioniste anterioare, Fed a trebuit să majoreze ratele dobânzilor peste rata inflaţiei pentru a reduce inflaţia. S-ar putea să nu fie cazul de data aceasta. Oricât de ridicol ar părea, este posibil să existe încă un element tranzitoriu al inflaţiei actuale, care a fost o funcţie a relaxării cantitative, a cheltuielilor guvernamentale şi a tezaurizării pandemice. Acum, când toţi aceşti factori se inversează, inflaţia ar putea încetini. În cazul în care inflaţia încetineşte, este posibil ca acest lucru să fie foarte pozitiv atât pentru piaţa acţiunilor, cât şi pentru cea a obligaţiunilor. Actuala piaţă descendentă s-a bazat pe ideea că Fed era blocată în ideea că nu avea altă opţiune decât să crească ratele până la punctul de a forţa economia să intre în recesiune dacă dorea să ţină inflaţia din nou sub control. Este posibil ca economia să fi fost într-adevăr forţată să intre în recesiune, chiar dacă prematur.

În consecinţă, este posibil ca produsele de bază să intre într-o corecţie foarte profundă. Toată lumea ştie că o mulţime de „bani fierbinţi” au fost investiţi în mărfuri, ceea ce a făcut ca acestea să fie un comerţ foarte aglomerat. „Comerţul dureros” ar fi ca scăderea recentă a acestor pieţe să continue – şi s-ar putea ca aceasta să fie doar la început, pe baza celor mai recente date economice.

Aşadar, dacă Burry speculează că Fed ar putea pune pe pauză creşterea ratelor, când ar fi asta? Fed a declarat că vrea să vadă „progrese” în ceea ce priveşte încetinirea inflaţiei înainte de a se retrage, ceea ce probabil înseamnă mai multe citiri mai scăzute ale IPC timp de câteva luni. Este posibil ca factorii de decizie să facă o pauză încă de la reuniunea din a doua jumătate a lunii septembrie, iar în acest context, „pauză” poate însemna o creştere a ratei de 25 de puncte de bază în loc de o creştere de 50 sau 75 de puncte de bază.

S-ar putea ca această campanie de majorare a ratei să se încheie cu o rată ţintă a fondurilor federale de 2,5 la sută, în creştere faţă de intervalul actual de 1,5-1,75 la sută? Da, dar numai dacă există dovezi clare că economia a intrat în recesiune. Se pare că aşa va fi. În mod ironic, acest lucru ar fi pozitiv pentru pieţele de capital. Pentru un observator extern, acest lucru nu are sens – acţiunile se redresează într-o recesiune? Sigur, pentru că piaţa bursieră actualizează evenimentele viitoare la cele prezente. Piaţa bursieră a evaluat o recesiune cu aproximativ şase luni înainte şi va evalua o expansiune cu aproximativ şase luni înainte.

În acest cadru, titlurile de stat americane par ieftine, în special cele cu scadenţe mai scurte. Randamentul obligaţiunilor pe doi ani s-a lăsat puţin dus de val, crescând până la aproape 3,5%, de la aproximativ 0,25% în această perioadă a anului trecut. Contractele futures pe eurodolari arată că traderii pun preţ pe reduceri de rate într-un viitor nu prea îndepărtat.

#Wall Street #predictie #investitor #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.