Un leu din trei strâns de vameși din accize provine din taxele pe carburanți

În perioada ianuarie-octombrie 2024, Serviciul Vamal a înregistrat venituri de 31,31 miliarde de lei la bugetul de stat, ceea ce reprezintă 83,2% din sarcina bugetară anuală. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au crescut cu 2,81 miliarde de lei, respectiv 9,9%.

Cel mai semnificativ aport la aceste încasări provine din TVA, care constituie 66,4% din total, iar accizele reprezintă 26,9% din veniturile strânse de vameși. TVA la import a generat 20,8 miliarde de lei, cu o creștere de 8,8% față de perioada similară a anului trecut, când s-au colectat 19,1 miliarde de lei. De asemenea, accizele la import au înregistrat o creștere semnificativă de 18,8%, ajungând la 8,43 miliarde de lei.

În ceea ce privește structura accizelor, cele mai mari sume au fost colectate din accizele la produsele petroliere importate (3,31 miliarde de lei), urmate de accizele la produsele din tutun (3,05 miliarde de lei), cu o creștere de 34,9% față de 2023. Accizele la produsele din tutun au avut o creștere semnificativă, de aproape 790 de milioane de lei, în timp ce accizele pe berea importată și băuturile alcoolice au înregistrat, de asemenea, o creștere de 10,4% și respectiv 20,6%.

Taxa vamală a adus 2,003 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 23,2% față de anul precedent, iar taxele pentru efectuarea procedurilor vamale au scăzut considerabil, cu 575 milioane de lei, atingând doar 49,72 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.