Un leu din trei strâns de vameși din accize provine din taxele pe carburanți

În perioada ianuarie-octombrie 2024, Serviciul Vamal a înregistrat venituri de 31,31 miliarde de lei la bugetul de stat, ceea ce reprezintă 83,2% din sarcina bugetară anuală. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au crescut cu 2,81 miliarde de lei, respectiv 9,9%.

Cel mai semnificativ aport la aceste încasări provine din TVA, care constituie 66,4% din total, iar accizele reprezintă 26,9% din veniturile strânse de vameși. TVA la import a generat 20,8 miliarde de lei, cu o creștere de 8,8% față de perioada similară a anului trecut, când s-au colectat 19,1 miliarde de lei. De asemenea, accizele la import au înregistrat o creștere semnificativă de 18,8%, ajungând la 8,43 miliarde de lei.

În ceea ce privește structura accizelor, cele mai mari sume au fost colectate din accizele la produsele petroliere importate (3,31 miliarde de lei), urmate de accizele la produsele din tutun (3,05 miliarde de lei), cu o creștere de 34,9% față de 2023. Accizele la produsele din tutun au avut o creștere semnificativă, de aproape 790 de milioane de lei, în timp ce accizele pe berea importată și băuturile alcoolice au înregistrat, de asemenea, o creștere de 10,4% și respectiv 20,6%.

Taxa vamală a adus 2,003 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 23,2% față de anul precedent, iar taxele pentru efectuarea procedurilor vamale au scăzut considerabil, cu 575 milioane de lei, atingând doar 49,72 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.