Un leu din trei strâns de vameși din accize provine din taxele pe carburanți

În perioada ianuarie-octombrie 2024, Serviciul Vamal a înregistrat venituri de 31,31 miliarde de lei la bugetul de stat, ceea ce reprezintă 83,2% din sarcina bugetară anuală. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au crescut cu 2,81 miliarde de lei, respectiv 9,9%.

Cel mai semnificativ aport la aceste încasări provine din TVA, care constituie 66,4% din total, iar accizele reprezintă 26,9% din veniturile strânse de vameși. TVA la import a generat 20,8 miliarde de lei, cu o creștere de 8,8% față de perioada similară a anului trecut, când s-au colectat 19,1 miliarde de lei. De asemenea, accizele la import au înregistrat o creștere semnificativă de 18,8%, ajungând la 8,43 miliarde de lei.

În ceea ce privește structura accizelor, cele mai mari sume au fost colectate din accizele la produsele petroliere importate (3,31 miliarde de lei), urmate de accizele la produsele din tutun (3,05 miliarde de lei), cu o creștere de 34,9% față de 2023. Accizele la produsele din tutun au avut o creștere semnificativă, de aproape 790 de milioane de lei, în timp ce accizele pe berea importată și băuturile alcoolice au înregistrat, de asemenea, o creștere de 10,4% și respectiv 20,6%.

Taxa vamală a adus 2,003 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 23,2% față de anul precedent, iar taxele pentru efectuarea procedurilor vamale au scăzut considerabil, cu 575 milioane de lei, atingând doar 49,72 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.