Un milionar moldovean își mută în România platforma de cumpărături online în rate

Acționarii companiei care administrează platforma Virtula din Republica Moldova, prin intermediul căreia pot fi achiziționate online, produse în trei rate fixe și fără dobândă, vor muta afacerea în România, care va rula pe Virtula Development Center SRL, o societate recent înființată alături de milionarul moldovean Călin Fusu, acționarul majoritar al Neogen.

Milionarul moldovean din online, Călin Fusu, care controlează Neogen, aduce în România o platformă de cumpărături online în rate, lansată în Republica Moldova.

“Virtula Development Center (VDC) a fost înființată pentru a muta în România deținerea business-ului existent în Republica Moldova, dar și pentru a intra efectiv pe piața românească de retail finance cu produsul tip BNPL Virtula”, a declarat pentru Profit.ro Nicolai Donica, unul dintre fondatorii Virtula.

VDC a fost înființată de Neogen și Privat Associates (Republica Moldova). Platforma Virtula a fost lansată în martie 2020 la Chișinău și, până în prezent, a procesat cumpărături care depășesc 1 milion de euro. Magazinele partenere conectate acoperă o cotă de 25% din toată piața de comerț eletronic din Republica Moldova.

“În următorii ani, ne propunem să ajungem un jucător regional care oferă Buy Now Pay Later (BNPL) adaptat la realitățile locale”, a mai spus reprezentantul Virtula.

Călin Fusu a înființat grupul Neogen în anul 2000, acesta dezvoltând platforme precum BestJobs, Clever Taxi, Vivre Deco, Casta.

Calin Fusu, 47 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri milionari în euro, bani obținuți din internet (Neogen), o afacere în care “vechii capitaliști” români nu au investit pentru ca nu o înțeleg și nu are active palpabilă.

În prezent, Călin Fusu este și acționarul Itaxi din Chișinău prin intermediul Citylink, care în anul 2020 a achiziționat compania de taxi Itaxi.

#online #platforma #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida retoricii ferme de la Bruxelles și a promisiunilor repetate de susținere „până la victorie”, ajutorul militar european pentru Ucraina este în declin vizibil, arată o analiză publicată de Neue Zürcher Zeitung (NZZ).

Potrivit datelor citate de publicația elvețiană, în timpul verii 2025 volumul angajamentelor de sprijin militar ale țărilor europene a scăzut cu 57%, comparativ cu prima jumătate a anului — de la o medie lunară de 3,8 miliarde de euro la doar 1,9 miliarde de euro.

Per ansamblu, asistența militară lunară furnizată Ucrainei de toate statele donatoare a fost cu aproximativ 40% mai mică față de nivelul din primele șase luni ale anului.

Totuși, NZZ subliniază că Europa nu și-a epuizat capacitatea de a sprijini Kievul, comparând actualul nivel al ajutorului cu alte perioade de criză. În timpul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 810 miliarde de euro prin fondul de redresare economică, iar în timpul crizei zonei euro — circa 400 de miliarde de euro.

Prin contrast, ajutorul total acordat Ucrainei până acum se ridică la doar 215 miliarde de euro, ceea ce, potrivit analiștilor, arată că resursele financiare și politice pentru un sprijin suplimentar există, însă voința politică pare să slăbească pe măsură ce războiul se prelungește.