Un moldovean cu o frimă din Bulgaria se înghesuie să cumpere colosul energetic de la Galați

Lichidatorul judiciar al Electrocentrale Galați, producătorul falimentar de energie electrică, agent termic și abur industrial controlat indirect de Ministerul Energiei, prin Electrocentrale Grup, a primit o a doua ofertă de cumpărare a activului funcțional CET Galați al companiei, fosta centrală pe gaze de 375 MW care cu ani în urmă alimenta atât sistemul centralizat de termoficare din municipiul dunărean, cât și combinatul siderurgic Sidex Galați, actualmente Liberty.

Astfel, la oferta mai veche depusă de un vehicul investițional al antreprenorilor Savaș Günata și Huseyin Karali, fondatorii companiei de construcții Synergy Construct, s-a adăugat acum una provenită de la o entitate înregistrată în Bulgaria, Optimus Rredac Group LTD, relevă date analizate de Profit.ro.

Creditorii Electrocentrale Galați nu au luat încă nicio decizie. Votul hotărâtor aparține producătorului de gaze controlat de stat Romgaz, care deține peste 87% din masa credală a companiei.

Cei de la Synergy au oferit 12,5 milioane euro plus TVA pentru preluarea activului funcțional CET Galați, ofertă aprobată în principiu de creditori în vară.

A doua firmă ofertantă, Optimus Rredac Group LTD, a fost înființată în august 2021 și își are sediul social la Ruse, aproape de granița cu România. Asociat și administrator unic este un cetățean român originar din Republica Moldova, Anatolie Vitușinscaia. Anterior, în 2018, acesta a înființat în România societatea Optimus-Rredac SRL, cu CAEN principal ″Producția de energie electrică″, dar fără niciun fel de activitate până în prezent, conform termene.ro.

Optimus-Rredac SRL a făcut în 2020 demersuri preliminare în vederea preluării CET Arad, în consorțiu cu o societate din Statele Unite, Recovered Energy Group, iar în 2021 s-a interesat de cumpărarea termocentralei de la Mintia. Ambele inițiative au rămas fără rezultat, centrala arădeană fiind achiziționată în cele din urmă de elvețienii de la AOT Energy, iar Mintia – de o firmă a antreprenorului iordanian Ahmad Ismail Saleh.

Datele publice disponibile indică faptul că firma din Bulgaria, Optimus Rredac Group LTD, are legături cu una din Turcia, Optimus Global, ambele activând în domeniul comerțului internațional cu produse din lemn.

Firma bulgară apare și ca distribuitor în România și Germania al mărfurilor producătorului și exportatorului rus de lemn și produse din lemn Mosanka LLC din Krasnodar, de pe malul Mării Azov.

Planul de reorganizare al Electrocentrale Galați din vara lui 2020, a cărui respingere de către creditori a dus la falimentul societății, prevedea vânzarea activelor principale și a operațiunilor companiei contra unei sume de minimum 91,8 milioane lei. Potențialii cumpărători cărora li se „adresa primordial” ideea acestui transfer de afacere erau Romgaz, principalul creditor al Electrocentrale Galați, cu creanțe totale de circa 200 milioane lei, și combinatul siderurgic Liberty, însă în cele din urmă nu s-a mai întreprins nimic în această direcție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termocentrala #Galați #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.