Un nou raport KPMG atestă niveluri îngrijorătoare ale consumului de țigări ilicite în UE

Numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE, adică o creștere de 0,1 puncte procentuale față de 2022. Datele se regăsesc în noul studiu publicat de KPMG, relatează mold-street.com.

Studiul KPMG din 2023, efectuat la comanda Philip Morris International, a scos la iveală faptul că țigările contrafăcute rămân principala sursă de consum ilicit din regiune, cu 12,7 miliarde de țigări consumate (36%). În mare parte, rețele criminale țintesc statele cu cele mai mari taxe și prețuri la produsele de tutun. Per ansamblu, guvernele din UE au pierdut aproximativ 11,6 miliarde de euro din venituri fiscale.

Estimările arată că infractorii înființează tot mai multe fabrici ilegale de țigări, care predominant sunt amplasate în apropierea statelor din Europa de Vest. Doar în 2023, cel puțin 113 locații clandestine din 22 de țări în care erau produse țigări au fost destructurate de autoritățile regionale și locale.

„Asistăm la dezvoltarea grupurilor de crimă organizată din Europa, deoarece acestea își amplasează tot mai des fabricile mai aproape de țările din Europa de Vest. Considerăm că acest fenomen este o consecință directă a politicilor eșuate, care nu au reușit să reducă comerțul ilicit și rata fumatului, punând în pericol consumatorii, guvernele, afacerile legale și societatea în general”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President of External Affairs, PMI.

Franța continuă să fie țara cu cea mai mare piață ilicită din UE, înregistrând 47,7% din consumul total de țigări ilicite din regiune și pierderi la bugetul de stat de circa 7,3 miliarde de euro. Totodată, există și exemple pozitive de state în care scade piața ilicită de țigarete.

„Este cu adevărat încurajator să vedem o scădere a consumului ilicit în țări precum Italia, Polonia, România și Spania. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu organele de drept și autorități pentru a ne asigura că acest fenomen nu devine o problemă și mai mare în întreaga Uniune Europeană,” a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

„Dacă dorim să combatem comerțul ilicit, autoritățile trebuie să adopte măsuri ferme împotriva infractorilor care profită de piața neagră. Acest lucru s-a dovedit a fi mai eficient decât taxarea excesivă a bunurilor de consum sau chiar decât prohibiția”, a adăugat Harpantidis.

„Pentru a pune capăt fumatului, în general, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie să fie completate cu abordări inovatoare. Guvernele trebuie să recunoască faptul că alternativele pentru adulții care altfel ar continua să fumeze vor reduce daunele legate de fumat mult mai rapid decât măsurile existente”.

Raportul KPMG s-a extins până la 38 de țări europene

Pentru prima dată de la publicarea sa în 2006, studiul anual KPMG a extins domeniul de aplicare și a inclus toate țările balcanice. Acum, cercetarea acoperă 38 de țări: cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.

Regiunea balcanică a demonstrat o prezență mai redusă a țigărilor ilicite în comparație cu unele dintre țările din Europa de Vest, precum Franța sau Regatul Unit. Pe de altă parte, Ucraina rămâne țara cu al doilea cel mai mare volum de țigări ilicite consumate, în total – 8,4 miliarde.

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%, cauzând pierderi la bugetul de stat de 23 de milioane de euro, cu 9 milioane de euro mai mult față de 2022.

Potrivit KPMG, în cele 38 de țări incluse în acest studiu, consumul ilicit de produse de tutun a ajuns la 52,2 miliarde de țigări. Aproape una din 10 țigări de pe continent este de proveniență ilegală.

#Raport KPMG #consum #Europa #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.