Un nou raport KPMG atestă niveluri îngrijorătoare ale consumului de țigări ilicite în UE

Numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE, adică o creștere de 0,1 puncte procentuale față de 2022. Datele se regăsesc în noul studiu publicat de KPMG, relatează mold-street.com.

Studiul KPMG din 2023, efectuat la comanda Philip Morris International, a scos la iveală faptul că țigările contrafăcute rămân principala sursă de consum ilicit din regiune, cu 12,7 miliarde de țigări consumate (36%). În mare parte, rețele criminale țintesc statele cu cele mai mari taxe și prețuri la produsele de tutun. Per ansamblu, guvernele din UE au pierdut aproximativ 11,6 miliarde de euro din venituri fiscale.

Estimările arată că infractorii înființează tot mai multe fabrici ilegale de țigări, care predominant sunt amplasate în apropierea statelor din Europa de Vest. Doar în 2023, cel puțin 113 locații clandestine din 22 de țări în care erau produse țigări au fost destructurate de autoritățile regionale și locale.

„Asistăm la dezvoltarea grupurilor de crimă organizată din Europa, deoarece acestea își amplasează tot mai des fabricile mai aproape de țările din Europa de Vest. Considerăm că acest fenomen este o consecință directă a politicilor eșuate, care nu au reușit să reducă comerțul ilicit și rata fumatului, punând în pericol consumatorii, guvernele, afacerile legale și societatea în general”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President of External Affairs, PMI.

Franța continuă să fie țara cu cea mai mare piață ilicită din UE, înregistrând 47,7% din consumul total de țigări ilicite din regiune și pierderi la bugetul de stat de circa 7,3 miliarde de euro. Totodată, există și exemple pozitive de state în care scade piața ilicită de țigarete.

„Este cu adevărat încurajator să vedem o scădere a consumului ilicit în țări precum Italia, Polonia, România și Spania. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu organele de drept și autorități pentru a ne asigura că acest fenomen nu devine o problemă și mai mare în întreaga Uniune Europeană,” a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

„Dacă dorim să combatem comerțul ilicit, autoritățile trebuie să adopte măsuri ferme împotriva infractorilor care profită de piața neagră. Acest lucru s-a dovedit a fi mai eficient decât taxarea excesivă a bunurilor de consum sau chiar decât prohibiția”, a adăugat Harpantidis.

„Pentru a pune capăt fumatului, în general, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie să fie completate cu abordări inovatoare. Guvernele trebuie să recunoască faptul că alternativele pentru adulții care altfel ar continua să fumeze vor reduce daunele legate de fumat mult mai rapid decât măsurile existente”.

Raportul KPMG s-a extins până la 38 de țări europene

Pentru prima dată de la publicarea sa în 2006, studiul anual KPMG a extins domeniul de aplicare și a inclus toate țările balcanice. Acum, cercetarea acoperă 38 de țări: cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.

Regiunea balcanică a demonstrat o prezență mai redusă a țigărilor ilicite în comparație cu unele dintre țările din Europa de Vest, precum Franța sau Regatul Unit. Pe de altă parte, Ucraina rămâne țara cu al doilea cel mai mare volum de țigări ilicite consumate, în total – 8,4 miliarde.

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%, cauzând pierderi la bugetul de stat de 23 de milioane de euro, cu 9 milioane de euro mai mult față de 2022.

Potrivit KPMG, în cele 38 de țări incluse în acest studiu, consumul ilicit de produse de tutun a ajuns la 52,2 miliarde de țigări. Aproape una din 10 țigări de pe continent este de proveniență ilegală.

#Raport KPMG #consum #Europa #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.