Un nou raport KPMG atestă niveluri îngrijorătoare ale consumului de țigări ilicite în UE

23 Sept. 2024, 13:42
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
23 Sept. 2024, 13:42 // Slider //  bani.md

Numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE, adică o creștere de 0,1 puncte procentuale față de 2022. Datele se regăsesc în noul studiu publicat de KPMG, relatează mold-street.com.

Studiul KPMG din 2023, efectuat la comanda Philip Morris International, a scos la iveală faptul că țigările contrafăcute rămân principala sursă de consum ilicit din regiune, cu 12,7 miliarde de țigări consumate (36%). În mare parte, rețele criminale țintesc statele cu cele mai mari taxe și prețuri la produsele de tutun. Per ansamblu, guvernele din UE au pierdut aproximativ 11,6 miliarde de euro din venituri fiscale.

Estimările arată că infractorii înființează tot mai multe fabrici ilegale de țigări, care predominant sunt amplasate în apropierea statelor din Europa de Vest. Doar în 2023, cel puțin 113 locații clandestine din 22 de țări în care erau produse țigări au fost destructurate de autoritățile regionale și locale.

„Asistăm la dezvoltarea grupurilor de crimă organizată din Europa, deoarece acestea își amplasează tot mai des fabricile mai aproape de țările din Europa de Vest. Considerăm că acest fenomen este o consecință directă a politicilor eșuate, care nu au reușit să reducă comerțul ilicit și rata fumatului, punând în pericol consumatorii, guvernele, afacerile legale și societatea în general”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President of External Affairs, PMI.

Franța continuă să fie țara cu cea mai mare piață ilicită din UE, înregistrând 47,7% din consumul total de țigări ilicite din regiune și pierderi la bugetul de stat de circa 7,3 miliarde de euro. Totodată, există și exemple pozitive de state în care scade piața ilicită de țigarete.

„Este cu adevărat încurajator să vedem o scădere a consumului ilicit în țări precum Italia, Polonia, România și Spania. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu organele de drept și autorități pentru a ne asigura că acest fenomen nu devine o problemă și mai mare în întreaga Uniune Europeană,” a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

„Dacă dorim să combatem comerțul ilicit, autoritățile trebuie să adopte măsuri ferme împotriva infractorilor care profită de piața neagră. Acest lucru s-a dovedit a fi mai eficient decât taxarea excesivă a bunurilor de consum sau chiar decât prohibiția”, a adăugat Harpantidis.

„Pentru a pune capăt fumatului, în general, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie să fie completate cu abordări inovatoare. Guvernele trebuie să recunoască faptul că alternativele pentru adulții care altfel ar continua să fumeze vor reduce daunele legate de fumat mult mai rapid decât măsurile existente”.

Raportul KPMG s-a extins până la 38 de țări europene

Pentru prima dată de la publicarea sa în 2006, studiul anual KPMG a extins domeniul de aplicare și a inclus toate țările balcanice. Acum, cercetarea acoperă 38 de țări: cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.

Regiunea balcanică a demonstrat o prezență mai redusă a țigărilor ilicite în comparație cu unele dintre țările din Europa de Vest, precum Franța sau Regatul Unit. Pe de altă parte, Ucraina rămâne țara cu al doilea cel mai mare volum de țigări ilicite consumate, în total – 8,4 miliarde.

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%, cauzând pierderi la bugetul de stat de 23 de milioane de euro, cu 9 milioane de euro mai mult față de 2022.

Potrivit KPMG, în cele 38 de țări incluse în acest studiu, consumul ilicit de produse de tutun a ajuns la 52,2 miliarde de țigări. Aproape una din 10 țigări de pe continent este de proveniență ilegală.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!