Un nou raport KPMG atestă niveluri îngrijorătoare ale consumului de țigări ilicite în UE

Numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE, adică o creștere de 0,1 puncte procentuale față de 2022. Datele se regăsesc în noul studiu publicat de KPMG, relatează mold-street.com.

Studiul KPMG din 2023, efectuat la comanda Philip Morris International, a scos la iveală faptul că țigările contrafăcute rămân principala sursă de consum ilicit din regiune, cu 12,7 miliarde de țigări consumate (36%). În mare parte, rețele criminale țintesc statele cu cele mai mari taxe și prețuri la produsele de tutun. Per ansamblu, guvernele din UE au pierdut aproximativ 11,6 miliarde de euro din venituri fiscale.

Estimările arată că infractorii înființează tot mai multe fabrici ilegale de țigări, care predominant sunt amplasate în apropierea statelor din Europa de Vest. Doar în 2023, cel puțin 113 locații clandestine din 22 de țări în care erau produse țigări au fost destructurate de autoritățile regionale și locale.

„Asistăm la dezvoltarea grupurilor de crimă organizată din Europa, deoarece acestea își amplasează tot mai des fabricile mai aproape de țările din Europa de Vest. Considerăm că acest fenomen este o consecință directă a politicilor eșuate, care nu au reușit să reducă comerțul ilicit și rata fumatului, punând în pericol consumatorii, guvernele, afacerile legale și societatea în general”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President of External Affairs, PMI.

Franța continuă să fie țara cu cea mai mare piață ilicită din UE, înregistrând 47,7% din consumul total de țigări ilicite din regiune și pierderi la bugetul de stat de circa 7,3 miliarde de euro. Totodată, există și exemple pozitive de state în care scade piața ilicită de țigarete.

„Este cu adevărat încurajator să vedem o scădere a consumului ilicit în țări precum Italia, Polonia, România și Spania. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu organele de drept și autorități pentru a ne asigura că acest fenomen nu devine o problemă și mai mare în întreaga Uniune Europeană,” a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI.

„Dacă dorim să combatem comerțul ilicit, autoritățile trebuie să adopte măsuri ferme împotriva infractorilor care profită de piața neagră. Acest lucru s-a dovedit a fi mai eficient decât taxarea excesivă a bunurilor de consum sau chiar decât prohibiția”, a adăugat Harpantidis.

„Pentru a pune capăt fumatului, în general, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie să fie completate cu abordări inovatoare. Guvernele trebuie să recunoască faptul că alternativele pentru adulții care altfel ar continua să fumeze vor reduce daunele legate de fumat mult mai rapid decât măsurile existente”.

Raportul KPMG s-a extins până la 38 de țări europene

Pentru prima dată de la publicarea sa în 2006, studiul anual KPMG a extins domeniul de aplicare și a inclus toate țările balcanice. Acum, cercetarea acoperă 38 de țări: cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.

Regiunea balcanică a demonstrat o prezență mai redusă a țigărilor ilicite în comparație cu unele dintre țările din Europa de Vest, precum Franța sau Regatul Unit. Pe de altă parte, Ucraina rămâne țara cu al doilea cel mai mare volum de țigări ilicite consumate, în total – 8,4 miliarde.

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%, cauzând pierderi la bugetul de stat de 23 de milioane de euro, cu 9 milioane de euro mai mult față de 2022.

Potrivit KPMG, în cele 38 de țări incluse în acest studiu, consumul ilicit de produse de tutun a ajuns la 52,2 miliarde de țigări. Aproape una din 10 țigări de pe continent este de proveniență ilegală.

#Raport KPMG #consum #Europa #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) avertizează că evenimentele recente din zona Golfului Persic au generat deja efecte asupra cotațiilor internaționale ale petrolului și produselor petroliere, odată cu deschiderea burselor din 2 martie 2026.

Potrivit autorității, perturbările raportate în transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol.

Analiștii internaționali estimează că, pe termen scurt, cotațiile petrolului Brent ar putea rămâne pe un trend ascendent, în funcție de durata și amploarea tensiunilor geopolitice, precum și de eventualele perturbări ale infrastructurii energetice din regiune.

Evoluțiile de pe piața țițeiului s-au reflectat imediat și în cotațiile produselor petroliere derivate, inclusiv benzina și motorina tranzacționate pe piețele internaționale de referință.

În contextul în care Republica Moldova este dependentă integral de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează inevitabil și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă, subliniază ANRE.

Totuși, autoritatea precizează că mecanismul existent de plafonare zilnică a prețurilor la benzină și motorină standard, bazat pe media de 14 zile a cotațiilor Platts, are rolul de a proteja consumatorii de fluctuații bruște și de a preveni majorările nejustificate din partea companiilor petroliere.

În aceste condiții, eventualele scumpiri generate de evoluțiile externe vor fi reflectate gradual în prețurile stabilite de ANRE și ar putea fi atenuate de evoluția ulterioară a piețelor.