Un nou record în construcții: Cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume este în curs de realizare

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tunel #Danemarca #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.