Un nou Secretar de Stat la ministerul Educației și Cercetării și un nou director general adjunct la ANSA. CINE sunt

Ministerul Educației și Cercetării va avea un nou Secretar de Stat. Guvernul a numit-o astăzi în această funcție pe Galina Rusu, conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice, cu o experiență de 20 de ani în cadrul facultății de matematică și informatică a Universității de Stat. De asemenea, Alexandr Manciu va fi noul director general adjunct la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Galina Rusu, noul secretar de stat la MEC a deținut funcția de decan în cadrul facultății de matematică și informatică a USM, începând cu anul 2015. De asemenea, ea este deținătoarea Premiului municipal pentru tineret în domeniul științei, tehnicii, literaturii și artelor pentru anul 2012.

În cadrul ședinței de astăzi, cabinetul de miniștri a aprobat și numirea lui Alexandr Manciu în funcția de director general adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Potrivit informațiilor, Alexandr Manciu deține un master în medicină veterinară și a efectuat studii doctorale la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Din 2014, activează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, inclusiv în funcții manageriale. De asemenea, în perioada 2016 – 2017 a activat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

#director general-adjunct #MEC #secretar de stat #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.