Topul orașelor europene unde locuințele costă cel mai mult. Cât ajunge metrul pătrat

31 Aug. 2026, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 10:22 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile apartamentelor din centrele marilor orașe europene diferă enorm, iar în cele mai scumpe piețe o locuință de dimensiuni obișnuite ajunge să coste milioane de euro. Datele sunt prezentate în raportul „Mapping the World’s Prices 2026”, realizat de Deutsche Bank Research Institute, care compară prețurile locuințelor din 69 de orașe, dintre care 28 din Europa.

Zurich este cel mai scump oraș european pentru cumpărarea unui apartament în centrul orașului. Un metru pătrat costă în medie 22 910 euro, în timp ce în Geneva prețul ajunge la 19 439 de euro. Londra ocupă locul trei, cu 17 241 de euro pe metru pătrat.

Diferențele devin și mai impresionante atunci când este calculat prețul unei locuințe de 80 de metri pătrați. Un astfel de apartament ar costa aproximativ 1,83 milioane de euro în Zurich, 1,55 milioane de euro în Geneva și 1,38 milioane de euro în Londra.

Parisul se află pe locul patru, cu 12 771 de euro pe metru pătrat, iar Viena completează primele cinci poziții, cu 12 483 de euro. Potrivit datelor, un apartament în centrul Londrei este cu aproximativ 35% mai scump decât unul similar în Paris.

În topul celor mai scumpe orașe europene urmează München, cu 11 435 de euro pe metru pătrat, Luxemburg cu 11011 euro, Copenhaga cu 10 191 de euro, Stockholm cu 10 037 de euro și Oslo cu 9 785 de euro.

La polul opus se află Istanbul, unde metrul pătrat costă în medie 2 646 de euro, și Atena, cu 3 442 de euro. Bruxelles are un preț de 4 380 de euro pe metru pătrat, iar Birmingham ajunge la 4 671 de euro.

În medie, prețul unui metru pătrat în cele 28 de orașe europene analizate este de 9 090 de euro. Astfel, un apartament de 80 de metri pătrați ar costa, în medie, aproximativ 727 000 de euro.

La nivel mondial, Hong Kong este cel mai scump oraș din clasament, cu 23 790 de euro pe metru pătrat, urmat de Zurich și Seul. Datele au fost compilate pe baza informațiilor de la Numbeo și Deutsche Bank și convertite în euro folosind cursurile medii ale Băncii Centrale Europene din prima jumătate a anului 2026.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.