O singură vilă din Italia valorează cât 0,33% din PIB-ul Moldovei. Prețul amețitor al proprietății de pe Coasta Amalfi

Italia își confirmă statutul de una dintre cele mai spectaculoase piețe imobiliare de lux din Europa, cu peste 150 de proprietăți evaluate la mai mult de 10 milioane de euro. În fruntea clasamentului se află o vilă de pe Coasta Amalfitană, scoasă la vânzare pentru 58 de milioane de euro, echivalentul a 0,33% din PIB-ul Republicii Moldova, care în 20205 a fost de 353, 5 miliar de lei.

Proprietatea este situată în Vietri sul Mare și impresionează prin dimensiuni: aproximativ 1.700 de metri pătrați, 48 de camere, 20 de băi și un teren terasat de circa 2.800 de metri pătrați.

Vila domină clasamentul celor mai scumpe locuințe scoase la vânzare în Italia și beneficiază de amplasarea într-una dintre cele mai exclusiviste și căutate zone de pe litoralul italian.

Pe locurile următoare se află un complex format din patru vile în Porto Cervo, celebra destinație de lux din Sardinia, precum și o proprietate din Capri evaluată la aproximativ 33 de milioane de euro.

Toscana este însă regiunea cu cea mai mare concentrare de proprietăți de ultra-lux din Italia, având cele mai multe locuințe evaluate la peste 10 milioane de euro.

Piața italiană a reședințelor de lux rămâne dominată de vile istorice, proprietăți cu vedere la mare și domenii amplasate în destinații consacrate precum Toscana, Capri, Sardinia și Coasta Amalfitană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.