„Un simbol al bogăției”: De ce oamenii plătesc bani reali pentru haine virtuale

Oamenilor le pasă de ceea ce poartă avatarurile lor.

Când lumea virtuală Decentraland a declarat în iunie 2021 că utilizatorii își pot fabrica și vinde propriile haine pentru avatare pe site, Hiroto Kai a stat toată noaptea proiectând articole de îmbrăcăminte de inspirație japoneză.
Vânzând kimonos pentru aproximativ 140 USD fiecare, el a spus că a câștigat 15.000 USD la 20.000 USD în doar trei săptămâni.
În timp ce ideea de a cheltui bani reali pe îmbrăcăminte care nu există fizic este derutantă pentru mulți, posesiunile virtuale generează vânzări reale în „metavers” – medii online în care oamenii se pot aduna, se pot plimba, pot întâlni prieteni și se pot juca.

Kimonourile lui Hiroto Kai includ piese rafinate de catifea albastră zdrobită, cu ornamente de dragon auriu. Foto: Reuters

Numele real al artistului digital și entuziast japonez Kai este Noah. Este un tânăr de 23 de ani care locuiește în New Hampshire, în Statele Unite. După ce a câștigat în cele trei săptămâni cât a câștigat într-un an la locul său de muncă în magazinul de muzică, a decis să devină designer cu normă întreagă.

În Decentraland, îmbrăcămintea pentru avatare – cunoscute sub numele de „articole de purtat” – poate fi cumpărată și vândută pe blockchain sub forma unui activ de criptomonedă numit token non-fungible (NFT).

NFT-urile au explodat în popularitate la începutul acestui an, pe măsură ce speculatorii și pasionații de criptomonede s-au adunat pentru a cumpăra noul tip de activ, care reprezintă deținerea de articole numai online, cum ar fi arta digitală, cărți de tranzacționare și terenuri în lumile online.

Trei look-uri din colecția „Biomimicry” realizată de compania de modă digitală Auroboros. Foto: Reuters

Activele de criptomonedă de nișă captează, de asemenea, atenția unora dintre cele mai mari companii de modă din lume dornice să se asocieze cu o nouă generație de jucători – deși majoritatea incursiunilor lor de până acum sunt destinate marketingului.

Louis Vuitton, deținut de LVMH, a lansat un joc metavers în care jucătorii pot colecta NFT-uri, iar Burberry a creat accesorii NFT de marcă pentru Blankos Block Party, un joc deținut de Mythical Games. Gucci a vândut îmbrăcăminte non-NFT pentru avatare în cadrul jocului Roblox.

„Avatarul tău te reprezintă”, a spus Imani McEwan, un model din Miami și pasionat de NFT. „Practic ceea ce porți este ceea ce te face să fii cine ești.”

Dimensiunea generală a pieței de articole purtabile NFT este dificil de stabilit. Numai în Decentraland, volumul vânzărilor purtabile a totalizat 750.000 USD în prima jumătate a anului 2021, în creștere față de 267.000 USD în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit NonFungible.com, un site web care urmărește piața NFT.

Unii susținători spun cumpărăturile în magazinele virtuale ar putea fi viitorul comerțului cu amănuntul.

Compania de adidași virtuali RTFKT vinde NFT-uri în ediție limitată reprezentând adidași care pot fi „purtați” în unele lumi virtuale sau pe rețelele sociale prin intermediul unui filtru Snapchat.

Un adidas virtual realizat de compania de modă digitală RTFKT. Foto: Reuters

„A decolat cu adevărat când a început Covid-19 și o mulțime de oameni au intrat mai mult pe internet”, a spus Steven Vasilev, cofondator și CEO al RTFKT.

Adidașii cu temă CryptoPunk, fabricați de RTFKT, au fost vânduți atât în formă fizică, cât și digitală, proprietarilor CryptoPunk. Foto: Reuters

Compania a înregistrat vânzări de 7 milioane de dolari SUA, adidași în ediție limitată vânzându-se la licitații pentru 10.000 USD până la 60.000 USD, a spus el. În timp ce majoritatea clienților au 20 și 30 de ani, unii au 15 ani.

NFT-urile RTFKT pot fi folosite și ca simbol pentru a obține o versiune fizică gratuită a pantofului, dar unul din 20 de clienți nu valorifică acel simbol.

#shopping virtual #NFT #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF