Un start-up românesc luptă cu risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile. A obţinut finanţare de 800.000 EUR

Start-up-ul românesc bonapp.eco, care îşi propune să combată risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile de tip market-place, a obţinut o primă investiţie în valoarea totală de 800.000 euro cu ajutorul căreia va începe extinderea în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din Europa de Est. Runda actuală de finanţare a fost condusă de Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner), la care s-au alăturat şi fondurile locale Roca X şi Early Game Ventures, precum şi Impact Ventures din Ungaria, scrie ZF.

Aplicaţia bonapp.eco a fost lansată la începutul lunii noiembrie în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 euro realizată de către antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost consultant senior KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

„La bonapp.eco, intenţionăm să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate de afaceri sustenabilă în beneficiul tuturor. Cu aplicaţia noastră, consumatorii economisesc până la 80% atunci când achiziţionează alimente, retailerii îşi măresc numărul de clienţi şi veniturile – astfel toţi avem un rol benefic asupra schimbărilor climatice. Suntem încântaţi să avem alături patru investitori experimentaţi care împărtăşesc valorile noastre în privinţa ecologiei, precum şi mentalitatea noastră de startup. Cu sprijinul lor, este foarte posibil să ne atingem obiectivul de a afilia 5.000 de parteneri şi să vindem 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco.

De la lansarea sa în urmă cu doua luni, aplicaţia mobilă bonapp.eco a fost descărcată de 10.000 utilizatori. Până în prezent, startup-ul a salvat 1.000 mese, pentru un coş mediu de 25 lei. Printre cei 100 de parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner). Alte parteneriate urmează să fie anunţate în primul trimestru din 2022.

#risipa alimentara #bonapp.eco #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.