Un tablou ce imprimă elemente din cultura Republicii Moldova, printre cadourile anului 2020 primite de Klaus Iohannis

Agenția Agerpres precizează că tabloul valorează 115 euro.

Cele mai scumpe cadouri primite anul trecut de preşedintele României sunt: o replică după sabia voievodului Ştefan cel Mare din metal de culoare aurie, cu lungimea de 120 cm şi mâner stilizat, şi o corabie de argint, în casetă de lemn, stilizată, în valoare de câte 300 de euro fiecare.

Valoarea totală a cadourilor primite de şeful statului român anul trecut este de peste 1800 de euro. Obiectele primite au rămas în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale.

Amintim că, în cadrul ultimei vizite la Chişinău, Maia Sandu i-a oferit lui Klaus Iohannis o monedă comemorativă dedicată medicilor: „Medicul meu-eroul meu”, confecționată din argint.

Maia Sandu i-a făcut un cadou lui Klaus Iohannis la sfârșitul vizitei de lucru la Chișinău (VIDEO)

Cele mai scumpe cadouri primite de preşedintele Iohannis sunt o replică după sabia voievodului Ştefan cel Mare din metal de culoare aurie cu lungimea de 120 cm şi mâner stilizat şi o corabie de argint, în casetă de lemn, stilizată, în valoare de câte 300 de euro fiecare (1.460,82 de lei).

#cadouri #Klaus Iohannis #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.