Un vin bun cu Mihai Druță: Floricica, Novak Winery

Mulți cunosc vinurile produse din soiul de struguri „Floricica”, dar mai puțini știu că acestui soi i se mai spune „Riesling moldovenesc”. Află mai multe despre vinul „Floricica” de la Novak Winery în cadrul rubricii „Un vin bun cu Mihai Druță”.

Potrivit lui Mihai Druță, soiul Floricica este rezistent la boli și îngheț și a fost creat în perioada sovietică.

Vinul Floricica de la Novac Winery este caracterizat prin arome de salcâm, flori de tei. Gustul este unul sec care îți amintește de riesling.

Acest vin este potrivit ca aperitiv pentru serile călduroase de vară.

Novak Winery folosește dopurile cu filet. Există un mit precum că vinurile cu dop de filet sunt ieftine și necalitative. Dimpotrivă, dopurile cu filet au anumite avantaje.

„Mulți consumatori fug de dopul cu filet, având o impresie că vinurile necalitative și ieftine sunt închise cu aceste dopuri. De fapt, vinurile închise cu dopuri de filet nu va avea acel defect de dop pe care îl pot avea majoritatea vinurilor cu dop natural, acel efect de mucegai”, spune Mihai Druță.

Mai multe detalii despre „Floricica” de la Novak Winery aflați de la somelierul Mihai Druță, președintele Asociației De Sommelier din Republica Moldova.

„Un vin bun cu Mihai Druță” a fost filmat în incinta Taste of Blue Wine House and Shop, Radisson Blue Leogrand Hotel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floricica #novak winery #sommelier #vin bun #Mihai Druta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.