Undă de șoc pe piața valutară din Moldova! 144 de euro în loc de 100 de euro pentru același volum de mărfuri

Deprecierea euro față de dolarul american are mai multe consecințe pentru Moldova.

„Să nu uităm că aproape 70% din remitențe noi le primim de la rudele noastre în EURO.Noi gândim în Euro, apartamentele, automobilele noi le procurăm doar în Euro”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Noi avem inflație, dar și deprecierea puternică a EURO. Cumulativ avem o scădere puternică a puterii de cumpărare a Euro in Moldova, cea ce eu am numit inflația in Euro.

Inflația anuală în EURO în Moldova în luna august a ajuns la 44%, record absolut, pentru Moldova. Precedentul record a fost stabilit în 2008, dar a fost de 3 ori mai mic, de 16,5%.

„Dacă anul trecut migranții trimiteau acasă 100 Euro, acum trebuie să trimită 144 Euro, pentru procurarea aceluiași volum de bunuri și servicii. Comparativ cu 2010, puterea de cumpărare a EURO s-a redus în Moldova de peste 2 ori. Cea ce în 2010 putea fi procurat cu 100 Euro în prezent sunt nevoie deja de 216 EURO”, a punctat Ioniță.

#depreciere #euro #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.