Unde ajunge șrot-ul din Republica Moldova și cine domină piața

În perioada ianuarie-iunie 2024, Moldova a exportat doar 59,9 mii tone de șrot de floarea-soarelui, aproape de două ori mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea cantităților exportate a devenit evidentă din luna mai, iar în iunie nu au avut loc deloc operațiuni de export pentru acest produs, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nici prețurile nu au fost favorabile pentru exportatori, în 2024 prețul mediu la export fiind de 3,94 lei/kg, o scădere de 15,6% față de 4,67 lei/kg în 2023.

„În 2024, în rândul exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au rămas doar două companii din grupul Transoil – S.R.L. “AGROFLORIS-NORD” și “DANUBE OIL COMPANY” SRL. AGROFLORIS-NORD a exportat 41,6 mii tone, iar DANUBE OIL COMPANY SRL – 18,2 mii tone. România a continuat să fie principala piață de desfacere, urmată de o destinație nouă – Cipru. Alte țări care au recepționat șrot din Republica Moldova includ Italia, Turcia, Egipt, Maroc și altele”, mai spune Rija în analiza sa.

În comparație cu exporturile, importurile de șrot în Republica Moldova au fost în cantități mult mai mici și la un preț mai redus. În sezonul curent, s-au importat doar 735 tone de șrot, de peste 200 de ori mai puțin decât volumul exportat. Prețul mediu de import a fost de 4,27 lei/kg. Cel mai mare importator de șrot de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024 este compania “MARCULESTI-COMBI” SA din grupul Verum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!