Unde ajunge șrot-ul din Republica Moldova și cine domină piața

În perioada ianuarie-iunie 2024, Moldova a exportat doar 59,9 mii tone de șrot de floarea-soarelui, aproape de două ori mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea cantităților exportate a devenit evidentă din luna mai, iar în iunie nu au avut loc deloc operațiuni de export pentru acest produs, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nici prețurile nu au fost favorabile pentru exportatori, în 2024 prețul mediu la export fiind de 3,94 lei/kg, o scădere de 15,6% față de 4,67 lei/kg în 2023.

„În 2024, în rândul exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au rămas doar două companii din grupul Transoil – S.R.L. „AGROFLORIS-NORD” și „DANUBE OIL COMPANY” SRL. AGROFLORIS-NORD a exportat 41,6 mii tone, iar DANUBE OIL COMPANY SRL – 18,2 mii tone. România a continuat să fie principala piață de desfacere, urmată de o destinație nouă – Cipru. Alte țări care au recepționat șrot din Republica Moldova includ Italia, Turcia, Egipt, Maroc și altele”, mai spune Rija în analiza sa.

În comparație cu exporturile, importurile de șrot în Republica Moldova au fost în cantități mult mai mici și la un preț mai redus. În sezonul curent, s-au importat doar 735 tone de șrot, de peste 200 de ori mai puțin decât volumul exportat. Prețul mediu de import a fost de 4,27 lei/kg. Cel mai mare importator de șrot de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024 este compania „MARCULESTI-COMBI” SA din grupul Verum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.