Unde ajunge șrot-ul din Republica Moldova și cine domină piața

În perioada ianuarie-iunie 2024, Moldova a exportat doar 59,9 mii tone de șrot de floarea-soarelui, aproape de două ori mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea cantităților exportate a devenit evidentă din luna mai, iar în iunie nu au avut loc deloc operațiuni de export pentru acest produs, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nici prețurile nu au fost favorabile pentru exportatori, în 2024 prețul mediu la export fiind de 3,94 lei/kg, o scădere de 15,6% față de 4,67 lei/kg în 2023.

„În 2024, în rândul exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au rămas doar două companii din grupul Transoil – S.R.L. „AGROFLORIS-NORD” și „DANUBE OIL COMPANY” SRL. AGROFLORIS-NORD a exportat 41,6 mii tone, iar DANUBE OIL COMPANY SRL – 18,2 mii tone. România a continuat să fie principala piață de desfacere, urmată de o destinație nouă – Cipru. Alte țări care au recepționat șrot din Republica Moldova includ Italia, Turcia, Egipt, Maroc și altele”, mai spune Rija în analiza sa.

În comparație cu exporturile, importurile de șrot în Republica Moldova au fost în cantități mult mai mici și la un preț mai redus. În sezonul curent, s-au importat doar 735 tone de șrot, de peste 200 de ori mai puțin decât volumul exportat. Prețul mediu de import a fost de 4,27 lei/kg. Cel mai mare importator de șrot de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024 este compania „MARCULESTI-COMBI” SA din grupul Verum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.