Unde ajunge șrot-ul din Republica Moldova și cine domină piața

În perioada ianuarie-iunie 2024, Moldova a exportat doar 59,9 mii tone de șrot de floarea-soarelui, aproape de două ori mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea cantităților exportate a devenit evidentă din luna mai, iar în iunie nu au avut loc deloc operațiuni de export pentru acest produs, susține Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nici prețurile nu au fost favorabile pentru exportatori, în 2024 prețul mediu la export fiind de 3,94 lei/kg, o scădere de 15,6% față de 4,67 lei/kg în 2023.

„În 2024, în rândul exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au rămas doar două companii din grupul Transoil – S.R.L. „AGROFLORIS-NORD” și „DANUBE OIL COMPANY” SRL. AGROFLORIS-NORD a exportat 41,6 mii tone, iar DANUBE OIL COMPANY SRL – 18,2 mii tone. România a continuat să fie principala piață de desfacere, urmată de o destinație nouă – Cipru. Alte țări care au recepționat șrot din Republica Moldova includ Italia, Turcia, Egipt, Maroc și altele”, mai spune Rija în analiza sa.

În comparație cu exporturile, importurile de șrot în Republica Moldova au fost în cantități mult mai mici și la un preț mai redus. În sezonul curent, s-au importat doar 735 tone de șrot, de peste 200 de ori mai puțin decât volumul exportat. Prețul mediu de import a fost de 4,27 lei/kg. Cel mai mare importator de șrot de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024 este compania „MARCULESTI-COMBI” SA din grupul Verum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.