Unde dai, în Rusia, și unde crapă, în SUA: Tranzitul de GPL spre România, blocat de serviciul vamal ucrainean

Biroul vamal al energiei din Ucraina a refuzat să dea undă verde intrării în țară a gazului petrolier lichefiat (GPL) de origine americană descărcat în terminalul GPL de la Galați, potrivit unor surse din piață citate de presa de specialitate de la Kiev.

Blocajul este rezultatul aplicării noii legislații vamale, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a importurilor de produse petroliere neînsoțite de documente care să demonstreze proveniența non-rusă. Limitarea surselor de aprovizionare a condus, așa cum era și logic, la formarea de cozi la punctele vamale și la scumpirea gazului natural petrolier (GPL), folosit de ucraineni atât pentru alimentarea mașinilor, cât și pentru încălzire, scrie profit.ro.

Conform noilor reguli impuse de autoritățile de la Kiev începând cu 17 octombrie, importatorii de produse petroliere sunt obligați să furnizeze certificate de origine nu numai ale țării de expediere, ci și ale țării de producție, precum și documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la granița cu Ucraina.

„Vineri a fost oprit vămuirea tuturor transporturilor de GPL american de la Galați. Peste 300 de cisterne stau pe loc, având nevoie de documente suplimentare de la producătorul american”, au precizat sursele citate de Enkorr.

Distribuitorul ucrainean a confirmat că cisternele nu sunt în prezent vămuite de autorități. „Așteptăm acum o scrisoare de declarație (de origine – n.r.) din partea partenerilor americani”, susține respectiva companie.

În octombrie, și furnizorii polonezi au avut probleme similare cu vămuirea GPL-ului american. Una dintre companiile poloneze nu a putut furniza un certificat de la Camera Americană de Comerț și Industrie.

După declanșarea unei greve la granița ucraineană-polonă, cererea de GPL via România este în creștere.

În octombrie, România a depășit Polonia la volumul livrărilor de GPL către Ucraina. Luna trecută, companiile românești și străine care utilizează terminalele autohtone au expediat 30,2 mii de tone de GPL în Ucraina.

Războiul din Ucraina, dependentă în trecut de produsele petroliere rusești, au făcut ca România să devină principalul furnizor de carburanți al Kievului, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în prima jumătate a acestui an.

Ucraina își acoperă consumul intern, inclusiv cel al armatei, exclusiv din importuri, în urma distrugerii de către Rusia a rafinăriilor ucrainene în prima fază a războiului. Inițial, companiile ucrainene au importat cantități semnificative din Bulgaria (unde se află cea mai mare rafinărie a gigantului rus Lukoil din regiune, cea de la Burgas), după care s-au reorientat către alte importuri, pe ruta sudică în special din Turcia și România.

În urma deciziei guvernului ucrainean de a interzice importurile de țiței și combustibili neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, serviciul secret ucrainean a redactat, potrivit presei de specialitate de la Kiev, o listă cu 32 de porturi și terminale implicate în ocolirea acestei restricții.

Pe listă figurează porturi și terminale din Orientul Milociu și India, dar și din Europa.

Dacă prezența pe listă a porturilor și terminalelor din Bulgaria nu ar trebui să fie o surpriză, rafinăria Lukoil de la Burgas fiind exceptată de la sancțiunile impuse de UE importului de țiței rusesc, pe listă mai apar portul de la Giurgiulești din Republica Moldova (terminalul ICS Danube Logistics SRL) și multe porturi și terminale din Turcia.

Surprinzător, facilitățile din Libia, Egipt, Algeria, Maroc și Tunisia, suspectate că intermediază exportul de carburanți rusești, nu se află pe listă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ucraina #GPL #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.