Ungaria, satisfăcută de manevra ingenioasă a MOL pentru a menține fluxul de țiței rusesc de la Lukoil

Ungaria a salutat marţi “soluţia” găsită de compania petrolieră naţională MOL pentru a continua să primească ţiţei transportat de gigantul rus Lukoil, aflat sub sancţiunile Kievului, prin Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres.

MOL a anunţat în urmă cu o zi că a ajuns la “acorduri cu furnizorii şi operatorii de petrol” ai conductei Drujba “pentru a asigura transportul către Ungaria şi Slovacia”.

Grupul maghiar a explicat într-un comunicat că “acum preia controlul volumelor de ţiţei de la graniţa dintre Belarus şi Ucraina”, dând asigurări că acţionează “în deplină conformitate cu sancţiunile şi prevederile introduse în special de UE şi Ucraina”.

Budapesta a acuzat Kievul în iulie că i-a pus în pericol aprovizionarea cu energie prin blocarea livrărilor de la Lukoil, care furnizează o treime din importurile de petrol ale Ungariei, conform datelor oficiale.

Şeful diplomaţiei maghiare Peter Szijjarto a deplâns apoi lipsa intervenţiei Comisiei Europene, mergând până la a suspecta Bruxellesul că se află în spatele deciziei Kievului de a forţa Ungaria să găsească alte surse de aprovizionare.

Această ţară din Europa Centrală beneficiază de o scutire de la embargoul petrolier european decretat după lansarea ofensivei Moscovei, din cauza faptului că nu are ieşire la mare.

“Salutăm soluţia MOL”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, la un seminar la Institutul Dunării, un think tank conservator cu sediul la Budapesta.

“Este o soluţie tehnică, dar mesajul politic” transmis în acest caz de Comisie şi Ucraina rămâne problematic, a spus el, denunţând faptul că “securitatea energetică este folosită ca o armă, un mijloc de şantaj”.

Contactate de AFP, Bruxellesul şi Kievul nu au reacţionat imediat.

Premierul naţionalist maghiar Viktor Orban este singurul lider din UE care a menţinut, în ciuda războiului, legături strânse cu Kremlinul, în special în domeniul energetic, în timp ce relaţiile cu Kievul sunt tensionate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #titei #transport #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.