Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032

În curând, Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume, asta în ciuda faptului că pe plan global și în Europa suprafața cultivată cu cereale ar urma să scadă.

Potrivit celui mai recent raport privind perspectivele agriculturii în perioada 2023-2032 publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe plan global, cererea de cereale ar urma să încetinească în următorul deceniu, comparativ cu cel precedent, în urma scăderii cererii pentru furaje, biocombustibili și a altor utilizări industrial, scrie site-ul irlandez agriland.ie.

Astfel, în Europa Occidentală, cererea de cereale va stagna sau chiar va scădea, în urma creșterii reduse a populației și a schimbării preferințelor consumatorilor. De asemenea, tot aici, suprafața cultivată cu cereale este proiectată să scadă, în condițiile în care orice creștere a producției este reglementată prin politicile privind sustenabilitatea mediului. În plus, ar urma să scadă și suprafețele folosite pentru fructe, legume și alte culturi.

În acest context, Uniunea Europeană ar urma să devina cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032, depășind China, unde va fi redusă suprafața cultivată, în urma declinului populației.

Uniunea Europeană, al doilea exportator de grâu din lume, va fi responsabilă pentru 17% din comerțul global în 2032, deși exporturile ar urma să fie sub volumele record din 2019 și 2022. Blocul comunitar își va menține cota de piață chiar dacă în regiunea Mării Negre creșterea va fi limitată, se mai arată în raport.

Ponderea exporturilor principalilor cinci exportatori de porumb (SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina și Rusia) va reprezenta 88% din totalul comerțului până în 2032.

Principalii cinci exportatori de cereale grosiere – UE, Australia, Rusia, Canada și Argentina – vor fi responsabili pentru 78% din comerțul global până în anul 2032.

Anul acesta, 41% din toate cerealele vor fi consumate de oameni și 37% vor fi folosite pentru hrănirea animalelor, restul de 22% fiind pentru biocombustibili și alte utilizari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #producator #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.