Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032

În curând, Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume, asta în ciuda faptului că pe plan global și în Europa suprafața cultivată cu cereale ar urma să scadă.

Potrivit celui mai recent raport privind perspectivele agriculturii în perioada 2023-2032 publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe plan global, cererea de cereale ar urma să încetinească în următorul deceniu, comparativ cu cel precedent, în urma scăderii cererii pentru furaje, biocombustibili și a altor utilizări industrial, scrie site-ul irlandez agriland.ie.

Astfel, în Europa Occidentală, cererea de cereale va stagna sau chiar va scădea, în urma creșterii reduse a populației și a schimbării preferințelor consumatorilor. De asemenea, tot aici, suprafața cultivată cu cereale este proiectată să scadă, în condițiile în care orice creștere a producției este reglementată prin politicile privind sustenabilitatea mediului. În plus, ar urma să scadă și suprafețele folosite pentru fructe, legume și alte culturi.

În acest context, Uniunea Europeană ar urma să devina cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032, depășind China, unde va fi redusă suprafața cultivată, în urma declinului populației.

Uniunea Europeană, al doilea exportator de grâu din lume, va fi responsabilă pentru 17% din comerțul global în 2032, deși exporturile ar urma să fie sub volumele record din 2019 și 2022. Blocul comunitar își va menține cota de piață chiar dacă în regiunea Mării Negre creșterea va fi limitată, se mai arată în raport.

Ponderea exporturilor principalilor cinci exportatori de porumb (SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina și Rusia) va reprezenta 88% din totalul comerțului până în 2032.

Principalii cinci exportatori de cereale grosiere – UE, Australia, Rusia, Canada și Argentina – vor fi responsabili pentru 78% din comerțul global până în anul 2032.

Anul acesta, 41% din toate cerealele vor fi consumate de oameni și 37% vor fi folosite pentru hrănirea animalelor, restul de 22% fiind pentru biocombustibili și alte utilizari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #producator #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.