Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032

În curând, Uniunea Europeană va deveni cel mai mare producător de grâu din lume, asta în ciuda faptului că pe plan global și în Europa suprafața cultivată cu cereale ar urma să scadă.

Potrivit celui mai recent raport privind perspectivele agriculturii în perioada 2023-2032 publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe plan global, cererea de cereale ar urma să încetinească în următorul deceniu, comparativ cu cel precedent, în urma scăderii cererii pentru furaje, biocombustibili și a altor utilizări industrial, scrie site-ul irlandez agriland.ie.

Astfel, în Europa Occidentală, cererea de cereale va stagna sau chiar va scădea, în urma creșterii reduse a populației și a schimbării preferințelor consumatorilor. De asemenea, tot aici, suprafața cultivată cu cereale este proiectată să scadă, în condițiile în care orice creștere a producției este reglementată prin politicile privind sustenabilitatea mediului. În plus, ar urma să scadă și suprafețele folosite pentru fructe, legume și alte culturi.

În acest context, Uniunea Europeană ar urma să devina cel mai mare producător de grâu din lume până în anul 2032, depășind China, unde va fi redusă suprafața cultivată, în urma declinului populației.

Uniunea Europeană, al doilea exportator de grâu din lume, va fi responsabilă pentru 17% din comerțul global în 2032, deși exporturile ar urma să fie sub volumele record din 2019 și 2022. Blocul comunitar își va menține cota de piață chiar dacă în regiunea Mării Negre creșterea va fi limitată, se mai arată în raport.

Ponderea exporturilor principalilor cinci exportatori de porumb (SUA, Brazilia, Argentina, Ucraina și Rusia) va reprezenta 88% din totalul comerțului până în 2032.

Principalii cinci exportatori de cereale grosiere – UE, Australia, Rusia, Canada și Argentina – vor fi responsabili pentru 78% din comerțul global până în anul 2032.

Anul acesta, 41% din toate cerealele vor fi consumate de oameni și 37% vor fi folosite pentru hrănirea animalelor, restul de 22% fiind pentru biocombustibili și alte utilizari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #producator #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.