Unul din doi moldoveni, prea sărac pentru a-și permite o vacanță

Peste este 60% dintre moldoveni nu au mers în vacanțe în ultimii doi ani, nici măcar pentru a se odihni acasă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și prezentat de economistul, Veaceslav Ioniță.

Conform sondajului, 70,3% dintre respondenți au declarat că în 2023 nu au fost în vacanță, iar 71,3% nu au avut planuri de vacanță pentru 2024. Dintre cei care au călătorit, doar 16,5% au menționat că au fost în afaceri sau vacanțe peste hotare, iar 7% au optat pentru destinații interne.

„61,3% din populația Republicii Moldova se află în sărăcie extremă, fără posibilități de a merge în vacanță. Aceasta este o dovadă a unei crize a relaxării”, a subliniat Ioniță, evidențiind că 18,1% dintre moldoveni reprezintă o clasă mijlocie de jos, cu resurse limitate pentru vacanțe.

Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că 84% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor cu vârste între 18-29 de ani, 55,3% nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.

Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mentale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special cei din zonele rurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #vacanta #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.