Unul din doi moldoveni, prea sărac pentru a-și permite o vacanță

Peste este 60% dintre moldoveni nu au mers în vacanțe în ultimii doi ani, nici măcar pentru a se odihni acasă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și prezentat de economistul, Veaceslav Ioniță.

Conform sondajului, 70,3% dintre respondenți au declarat că în 2023 nu au fost în vacanță, iar 71,3% nu au avut planuri de vacanță pentru 2024. Dintre cei care au călătorit, doar 16,5% au menționat că au fost în afaceri sau vacanțe peste hotare, iar 7% au optat pentru destinații interne.

„61,3% din populația Republicii Moldova se află în sărăcie extremă, fără posibilități de a merge în vacanță. Aceasta este o dovadă a unei crize a relaxării”, a subliniat Ioniță, evidențiind că 18,1% dintre moldoveni reprezintă o clasă mijlocie de jos, cu resurse limitate pentru vacanțe.

Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că 84% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor cu vârste între 18-29 de ani, 55,3% nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.

Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mentale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special cei din zonele rurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #vacanta #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.