Unul din doi moldoveni, prea sărac pentru a-și permite o vacanță

Peste este 60% dintre moldoveni nu au mers în vacanțe în ultimii doi ani, nici măcar pentru a se odihni acasă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și prezentat de economistul, Veaceslav Ioniță.

Conform sondajului, 70,3% dintre respondenți au declarat că în 2023 nu au fost în vacanță, iar 71,3% nu au avut planuri de vacanță pentru 2024. Dintre cei care au călătorit, doar 16,5% au menționat că au fost în afaceri sau vacanțe peste hotare, iar 7% au optat pentru destinații interne.

„61,3% din populația Republicii Moldova se află în sărăcie extremă, fără posibilități de a merge în vacanță. Aceasta este o dovadă a unei crize a relaxării”, a subliniat Ioniță, evidențiind că 18,1% dintre moldoveni reprezintă o clasă mijlocie de jos, cu resurse limitate pentru vacanțe.

Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că 84% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor cu vârste între 18-29 de ani, 55,3% nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.

Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mentale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special cei din zonele rurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #vacanta #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.