Unul din doi moldoveni, prea sărac pentru a-și permite o vacanță

Peste este 60% dintre moldoveni nu au mers în vacanțe în ultimii doi ani, nici măcar pentru a se odihni acasă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și prezentat de economistul, Veaceslav Ioniță.

Conform sondajului, 70,3% dintre respondenți au declarat că în 2023 nu au fost în vacanță, iar 71,3% nu au avut planuri de vacanță pentru 2024. Dintre cei care au călătorit, doar 16,5% au menționat că au fost în afaceri sau vacanțe peste hotare, iar 7% au optat pentru destinații interne.

„61,3% din populația Republicii Moldova se află în sărăcie extremă, fără posibilități de a merge în vacanță. Aceasta este o dovadă a unei crize a relaxării”, a subliniat Ioniță, evidențiind că 18,1% dintre moldoveni reprezintă o clasă mijlocie de jos, cu resurse limitate pentru vacanțe.

Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că 84% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor cu vârste între 18-29 de ani, 55,3% nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.

Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mentale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special cei din zonele rurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #vacanta #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.