Unul din doi moldoveni, prea sărac pentru a-și permite o vacanță

Peste este 60% dintre moldoveni nu au mers în vacanțe în ultimii doi ani, nici măcar pentru a se odihni acasă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și prezentat de economistul, Veaceslav Ioniță.

Conform sondajului, 70,3% dintre respondenți au declarat că în 2023 nu au fost în vacanță, iar 71,3% nu au avut planuri de vacanță pentru 2024. Dintre cei care au călătorit, doar 16,5% au menționat că au fost în afaceri sau vacanțe peste hotare, iar 7% au optat pentru destinații interne.

„61,3% din populația Republicii Moldova se află în sărăcie extremă, fără posibilități de a merge în vacanță. Aceasta este o dovadă a unei crize a relaxării”, a subliniat Ioniță, evidențiind că 18,1% dintre moldoveni reprezintă o clasă mijlocie de jos, cu resurse limitate pentru vacanțe.

Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că 84% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor cu vârste între 18-29 de ani, 55,3% nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.

Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mentale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special cei din zonele rurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #vacanta #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie