Unul din giganții petrolieri din România, care livrează carburanți și în Moldova, nu mai cumpără petrol din Rusia

Radu Căprău, membru al directoratului Petrom responsabil pentru activitatea de rafinare şi marketing, a transmis pentru Economica.net că Petrom a ales să nu proceseze ţiţei din Rusia, dar poate procesa din oricare stat din fostul spaţiu sovietic.

Reprezentantul companiei declară că pe lângă Africa de Sud şi Europa de Vest, şi Kazahstan ar fi o opţiune, dar toate achiziţiile se fac prin OMV Trading din Londra.

Radu Căprău a mai declarat că au crescut cheltuielile companiei pentru transport în zona Mării Negre din cauza riscurilor.

Petrom este singurul producător de ţiţei din România şi este controlat de grupul austriac OMV. Anul trecut, compania a extras din România 23 de milioane de barili de ţiţei şi a condensat 3,2 milioane de tone.

Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

Petrom operează și în Republica Moldova unde deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Petrom deține o cotă de circa 35% din totalul importurilor de benzină din Republica Moldova.

#petrom #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.