Unul din giganții petrolieri din România, care livrează carburanți și în Moldova, nu mai cumpără petrol din Rusia

Radu Căprău, membru al directoratului Petrom responsabil pentru activitatea de rafinare şi marketing, a transmis pentru Economica.net că Petrom a ales să nu proceseze ţiţei din Rusia, dar poate procesa din oricare stat din fostul spaţiu sovietic.

Reprezentantul companiei declară că pe lângă Africa de Sud şi Europa de Vest, şi Kazahstan ar fi o opţiune, dar toate achiziţiile se fac prin OMV Trading din Londra.

Radu Căprău a mai declarat că au crescut cheltuielile companiei pentru transport în zona Mării Negre din cauza riscurilor.

Petrom este singurul producător de ţiţei din România şi este controlat de grupul austriac OMV. Anul trecut, compania a extras din România 23 de milioane de barili de ţiţei şi a condensat 3,2 milioane de tone.

Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

Petrom operează și în Republica Moldova unde deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Petrom deține o cotă de circa 35% din totalul importurilor de benzină din Republica Moldova.

#petrom #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.