Unul din giganții petrolieri din România, care livrează carburanți și în Moldova, nu mai cumpără petrol din Rusia

Radu Căprău, membru al directoratului Petrom responsabil pentru activitatea de rafinare şi marketing, a transmis pentru Economica.net că Petrom a ales să nu proceseze ţiţei din Rusia, dar poate procesa din oricare stat din fostul spaţiu sovietic.

Reprezentantul companiei declară că pe lângă Africa de Sud şi Europa de Vest, şi Kazahstan ar fi o opţiune, dar toate achiziţiile se fac prin OMV Trading din Londra.

Radu Căprău a mai declarat că au crescut cheltuielile companiei pentru transport în zona Mării Negre din cauza riscurilor.

Petrom este singurul producător de ţiţei din România şi este controlat de grupul austriac OMV. Anul trecut, compania a extras din România 23 de milioane de barili de ţiţei şi a condensat 3,2 milioane de tone.

Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

Petrom operează și în Republica Moldova unde deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Petrom deține o cotă de circa 35% din totalul importurilor de benzină din Republica Moldova.

#petrom #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

Aceste sancţiuni includ restricţii în domeniul comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor şi bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale.

De asemenea, ele interzic importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi suspendând activităţile de difuzare şi licenţele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin.

În plus, ele includ măsuri specifice pentru a combate evitarea acestor sancţiuni.

„Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce norme fundamentale ale dreptului internaţional, inclusiv, în special, interzicerea utilizării forţei, este necesar să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi, dacă este necesar, să se adopte măsuri suplimentare”, a declarat Consiliul UE, instituţie care reprezintă cele 27 de state membre.

UE a aplicat sancţiuni economice Rusiei în urma invadării Peninsulei Crimeea în 2014 şi a extins semnificativ acest regim după începerea agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Pe lângă aceste măsuri economice, UE aplică şi alte sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice, care includ interdicţii de călătorie pe teritoriul comunitar şi îngheţarea activelor acestora în cadrul UE.